Probabil că multora nu vă sunt simpatici, dar mergeți mai departe, măcar câteva rânduri. 99% dintre cei 20.000 de deținuți români nu au furat din spitale. Aceia nu au fost prinși. 90% nu au avut nicio treabă legată de corupție. În plus vorbim despre oameni pedepsiți, care își ispășesc faptele. În patru dintre cele 44 de unități penitenciare din România au fost confirmate cazuri de coronavirus în rândul angajaților. Ce înseamnă asta?
“M-a sunat copilul, să fac ceva, să sun la televiziune, că s-a umplut penitenciarul de coronavirus”, îmi spune la telefon o femeie de 73 de ani, al cărei fiu este închis la Penitenciarul Giurgiu, unul dintre cele patru penitenciare românești, alături de cel din Jilava, Gherla și Dej, în care au fost confirmate cazuri de coronavirus în rândul angajaților.
“I-am spus să aibă grijă de el, eu nu mai pot să dorm noaptea, sunt șase în cameră, au ploșnițe de care oricum nu scapă”, continuă femeia.
La data de 25 aprilie, sistemul penitenciar românesc numără 20.357 de persoane închise în cele 40 de penitenciare, două centre de reeducare și două centre educative, precum și peste 12.000 de angajați.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un ghid cu recomandări, în contextul pandemiei. Sănătatea și bunăstarea prizonierilor nu poate fi privită ca fiind separată de a noastră, cei din libertate, spune OMS.
Sănătatea din mediul penitenciar este considerată sănătate publică.
Organizația Mondială a Sănătății:
Coronavirus la închisoare
Până la data publicării acestui articol, 370 de persoanele de după gratii aveau peste 65 de ani și peste 479 erau internate într-una dintre unitățile penitenciare-spital. Adică categoria cea mai vulnerabilă în fața virusului SARS-CoV-2.
Până la data de 25 aprilie, zece angajați au fost confirmați pozitiv la testul efectuat pentru SARS-CoV-2, în rândul persoanelor private de libertate nefiind înregistrate îmbolnăviri, declară Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).
Așa arată cele patru unități în care virusul a pătruns după gratii:
La Penitenciarul Spital Dej, unde sunt custodiate 43 de persoane private de libertate, un angajat a fost depistat pozitiv pe data de 8 aprilie.
La Penitenciarul București-Jilava, pe data de 21 aprilie, un angajat a fost depistat pozitiv. Atunci, au fost identificați 33 de angajaţi şi 497 de persoane private de libertate care, în perioada anterioară ultimei prezentări în serviciu, ar fi intrat în contact cu acesta. În acest penitenciar se află 999 de persoane private de libertate, deci mai mult de jumătate au intrat în contact, după primele analize.
“Astfel, preventiv, cei 33 de angajaţi identificaţi contacţi au fost scoşi din serviciu şi izolaţi medical la domiciliu, urmând a fi testaţi pentru SARS-CoV-2, în cursul acestei zile. De asemenea, deţinuţii contacţi vor fi monitorizaţi din punct de vedere medical, fiind asigurată, totodată, separaţia acestora de restul deţinuţilor care nu au interacţionat cu angajatul în cauză”, declară ANP.
Pe 23 aprilie, un alt angajat a fost depistat pozitiv, contact al primului angajat. Atunci, s-a luat în calcul testarea inclusiv în rândul deținuților. Apoi, pe 25 aprilie încă un angajat al penitenciarului a fost depistat pozitiv.
“Primele rezultate ale testelor efectuate în rândul deţinuţilor sunt negative. Se continuă procesul de testare, atât a cadrelor, cât şi a persoanelor private de libertate contacţi”, potrivit ANP.
La Penitenciarul Gherla, doi angajați au fost depistați pozitiv, pe 23 aprilie. În acest penitenciar se află 801 de persoane private de libertate.
La Penitenciarul Giurgiu, doi angajați au fost depistați pozitiv, pe 17 și 22 aprilie, și alți doi pe 24 aprilie. În acest penitenciar se află 1.475 de persoane private de libertate, printre care și băiatul care și-a sunat mama cu care au vorbit reporterii Libertatea.
În toate cele patru penitenciare se așteaptă rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate. 48 de teste s-au efectuat până acum în rândul angajaților de la Penitenciarul Giurgiu, conform DSP Giurgiu.
Măsuri luate de ANP:
Contacții identificați au fost scoși din serviciu, înlocuiți cu personalul de rezervă și vor rămâne la domiciliu;Spațiile de lucru sunt dezinfectate zilnic; Separarea deținuților suspecți;Persoanele private de libertate au primit mănuși și măști de unică folosință;Angajații folosesc mănuși și măști de unică folosință, precum și halate;Monitorizarea medicală a tuturor deţinuţilor;Triajul epidemiologic al angajaţilor, la intrarea şi ieşirea din serviciu.
“Trebuie să fie respectate drepturile tuturor persoanelor afectate, iar toate măsurile de sănătate publică trebuie să fie întreprinse fără discriminare de nici un fel. Persoanele din închisori și alte locuri de detenție nu sunt doar susceptibile să fie mai vulnerabile la infecția cu COVID-19, dar sunt, de asemenea, mai ales vulnerabile la încălcarea drepturilor omului”, reiterează OMS.
Ce se întâmplă când distanțarea socială nu se poate aplica în realitate și, în plus, faci parte într-o categorie vulnerabilă?
Mediul din închisoare poate crea o furtună perfectă pentru răspândirea bolilor. Deținuții trăiesc adesea în condiții nesanitare, supraaglomerate, cu acces limitat la asistență medicală. În toate țările, majoritatea deținuților provine din medii defavorizate. De asemenea, mulți dintre ei au boli precum tuberculoza, infecții cu transmitere sexuală și HIV/ SIDA, arată un articol din publicația britanică The Conversation.
Locuri unde oricum era greu să menții igiena
În toate închisorile din lume, dificultatea de a menține curățenia exista și înainte de coronavirus. În România, cele mai mari probleme cu care se confruntă cei din închisoare sunt gândacii și ploșnițele din camere, precum și apa murdară care curge la robinet, arată mai multe rapoarte ale Asociaţiei pentru apărarea drepturilor omului în România (APADOR-CH).
România este printre țările fruntașe din UE, în care condițiile insalubre de deținere și spațiile supraaglomerate au fost amendate de-a lungul timpului de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). De exemplu, în 2016, statul român a fost obligat să plătească 1,6 milioane de euro în urma sentințelor CEDO privind nerespectarea condițiilor de detenție.
Un studiu făcut într-o închisoare juvenilă din UK arată că majoritatea celor închiși nu are acces la informații privind normele de sănătate. Aceste informații sunt oferite doar în scris, în timp ce 72% dintre deținuți nu știu să scrie sau să citească, arată studiul.
De asemenea, este important de reținut faptul că personalul vine și pleacă de la aceste unități și că majoritatea prizonierilor vor fi liberați la un moment dat și vor reveni în societate, notează The Conversation.
În plus, minusurile sistemului medical românesc sunt reflectate și în cel de după gratii. Și în închisorile din UK sau cele din SUA, sunt vizibile găurile din personalul medical și limitarea accesului pe care deținuții îl au la servicii medicale. Membrii publicului larg care prezintă simptome COVID-19 – febră, tuse, oboseală și dificultăți de respirație – sunt încurajați să vorbească imediat cu medicul lor. În spatele gratiilor, există un deficit de profesioniști din domeniul sănătății și un istoric lung de refuz a accesului la îngrijiri medicale adecvate pentru afecțiuni și boli cronice.
Ce înseamnă starea de urgență pentru populația penitenciarelor
Art. 70 din Decretul privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 240/2020 arată prevederile implementate populației încarcerate, precum suspendarea dreptului la vizită, exercitarea dreptului de a primi pachete și recompensele constând în permisiunea de a ieși din penitenciar.
Încă de la începutul pandemiei, după suspendarea vizitelor, ca măsură de protecție, ANP a luat o serie de măsuri, precum suplimentarea accesului la televizor, pentru evitarea unor revolte în rândul deținuților. Deținuții au voie să își instaleze un televizor în cameră, dacă primesc unul de acasă.
Suspendarea primirii pachetelor de acasă
Spațiile pentru magazinele din penitenciare sunt scoase de ANP la licitație, la prețuri exorbitante. Închirierea lor rămâne o afacere însă, deoarece prețurile practicate sunt mai mari decât cele din magazinele de tip supermarket. Pe timpul pandemiei, singurele moduri prin care deținuții își pot face cumpărături pe perioada stării de urgență, deoarece posibilitatea primirii pachetelor de acasă a fost sistată, rămân magazinele din penitenciare.
“Când am fost la el în vizită (n.r. înainte de pandemie), am dat 10 lei pe o înghețată, sunt prețuri mari, zici că sunt la Las Vegas”, spune mama deținutului de la Penitenciarul Giurgiu.
Pe perioada stării de urgență, deținuții nu mai pot ieși la punctele de muncă aflate în afara penitenciarului, activitate care reprezenta forma de venit pentru unii dintre aceștia. Acum, ei depind din banii pe care familiile lor li le trimit pe cardurile speciale pe care le pot folosi la magazinlele din penitenciare.
“Când iau eu pensia, îi mai trimit și lui cât pot”, povestește mama tânărului închis la Penitenciarul Giurgiu.
Efectele izolării pe termen lung: agresivitate și depresie
“Cercetările noastre au descoperit că starea de monotonie cu care se confruntă deținuții din cauza izolării duce adesea la stres și furie, precum și temeri sporite de sănătate legate de contractarea bolilor și teama de a muri singur într-o celulă a închisorii”, notează The Conversation.
În vremuri de izolare, depresie este o chestiune care se potrivește tuturor. Din punct de vedere medical, depresia scade capacitatea sistemului imunitar. Este exact de ce are nevoie COVID-19.
Trei deținuți au murit în urma unui protest, în flăcări
De la începutul pandemiei, au avut loc mai multe proteste și încercări de evadare din închisorile din întreaga lume. La Penitenciarul Satu Mare, pe 18 martie, a avut loc un incendiu provocat de deținuți, în semn de protest față de reducerea programului de vizite pe fondul crizei provocate de pandemia de coronavirus.
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, protestul a fost inițiat de zece deținuți, care au incendiat camera de deținere, după apelul de seară. În urma incidentului, trei deținuți au murit. Alți doi deținuți au avut nevoie de îngrijiri medicale.
O cercetare arată că cel puțin 62 de persoane încarcerate din 11 țări din întreaga lume au murit protestând sau încercând să scape de amenințarea de a se confrunta cu o pandemie în spatele gratiilor închisorii.
Potrivit Institutului de Cercetare a Politicii Criminale (ICPR), cel puțin 10 milioane de bărbați, femei și copii au fost încarcerați în instituții penale din întreaga lume în 2018. Totuși, acesta nu este un grup static, deoarece oamenii intră și părăsesc sistemele penale în fiecare zi. În fiecare an, aproximativ 30 de milioane de persoane sunt liberate din arest la nivel global.
Să împuținăm numărul celor închiși nu e clemență, ci siguranță publică
Human Rights Watch recomandă autorităților să ia în considerare reducerea populațiilor din închisori și centrele de detenție prin liberarea supravegheată adecvată a deținuților cu risc ridicat de a suferi efecte grave ale virusului, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu condiții de sănătate subiacente.
Răspunsurile au variat între țări, dar pot fi grupate în felul următor, potrivit unui studiu:
Limitări ale drepturilor de vizitare (cea mai populară măsură, cu cel puțin 66 de țări care impun o formă de limitare a vizitării);Liberarea sau liberarea temporară a prizonierilor (cel puțin 18 țări):Modificări ale măsurilor, din privare de libertate în arest la domiciliu (cel puțin 4 țări);Amânarea încarcerării (cel puțin 4 țări și părți din S.U.A);Utilizarea forței de muncă în închisoare pentru a produce produse de salubritate. (Cel puțin 9 țări au început să folosească forța de muncă în închisoare pentru a produce măști medicale pentru față sau produse sanitizatoare de mână).
Experiența unor pandemii anterioare, precum cea a gripei din 1918, dovedesc faptul că, odată ajuns în mediul penitenciar, virusul se răspândește mult mai rapid și efectele sale sunt mai grave decât asupra populației generale, notează același studiu.
”Sunteți toți cu măști?”
Prison Insider oferă aici o statistică a evoluției infecțiilor cu coronavirus în închisorile din lume.
Astăzi, tânărul închis la Penitenciarul Giurgiu, care dorește să rămână anonim, a sunat-o din nou pe mama sa. I-a spus că au primit măști de protecție și așteaptă să vadă ce se va întâmpla.
– Sunteți toți cu măști?– Da, mamă, așa își amintește femeia o parte din dialogul cu fiul ei.
„I-am spus să aibă grijă de el și să se spele pe mâini, mai spune femeia. E greu peste tot”, oftează ea la telefon.
