Metodele clasice de biopsie, prin analiza de țesut, se lovesc adesea de limitări și nu pot caracteriza heterogenitatea tumorilor și dinamica acestora. Tehnicile care capătă teren sunt cele minim invazive, care permit detecția markerilor, printr-un simplu test de sânge. Biopsia lichidă deja demonstrează potențialul de a transforma managementul cancerului, cu aplicații în screening, monitorizarea progresiei tumorale sau răspunsului la tratament.
Un studiu prezentat la simpozionul ASCO pentru Cancere Gastrointestinale 2020, San Francisco, sugerează utilitatea biopsiei lichide pentru identificarea precoce a cancerelor gastrointestinale dificil de diagnosticat. Testul se bazează pe analiza semnalelor de metilare, prin detecția ADN-ului liber circulant.
Gastrointestinal Cancers Symposium, San Francisco, CA, 2020
sursa: photos.asco.org/Photo by © ASCO/Todd Buchanan 2020
În general, cancerele gastrointestinale (GI) sunt dificil de identificat precoce. Tabloul clinic nespecific poate întârzia prezentarea la medic și investigațiile necesare. Având în vedere profunzimea organelor ce alcătuiesc tractul gastro-intestinal, tumorile de dimensiuni mici nu pot fi identificate la un examen fizic de rutină. De asemenea, nu există teste de screening pentru cancere precum cel de vezică biliară, duct biliar sau pancreatic. Există metode de screening pentru alte tipuri, precum cel colorectal sau gastric, dar cele mai multe teste sunt invazive. Astfel, cancerele GI sunt diagnosticate frecvent în stadii avansate, moment în care prognosticul poate să nu fie unul favorabil.
„Potențialul acestui test este de a dignostica mai devreme cancerul, într-un moment în care este mai curabil. Cele mai multe tipuri de cancere pe care acest test le detectează nu au metode de screening care să permită detecția precoce a acestora, înainte de apariția simptomelor”, a declarat principalul autor al studiului, dr. Brian M. Wolpin, director al Centrului pentru Cancer Gastrointestinal și al Centrului de Cercetare pentru Cancer Pancreatic “Hale Family Center”, de la Dana-Farber Cancer Institute, Boston.
Despre studiu
CCGA (engl. Circulating Cell-free Genome Atlas) este cel mai mare studiu ce utilizează biopsia lichidă în vederea identificării precoce a cancerului. Este vorba despre un studiu prospectiv, observațional, multicentric, care a inclus peste 15 000 de pacienți din SUA și Canada, cu peste 20 de tipuri de tumori, dar și un lot de control, cu pacienți fără cancer.
Scopul studiului a fost colectarea probelor biologice de la pacienții nou diagnosticați cu cancer, dar și de la pacienți fără cancer pentru a caracteriza eterogenitatea populațiilor de studiu și a dezvolta modele moleculare pentru identificarea tumorilor.
S-a utilizat secvențierea ADN-ului liber circulant în scopul detecției precoce a cancerului în sânge.
Într-o a doua etapă a CCGA, ADN-ul a fost analizat țintit pentru metilare, pentru a dezvolta un algoritm care să poată identifica prezența sau absența cancerului și localizarea, țesutul de origine al acestuia, incluzând cancere de esofag/stomac, pancreas/vezică biliară/duct biliar extrahepatic, ficat/duct biliar intrahepatic și colon/rect.
Testul prezentat în cadrul acestui simpozion utilizează ADN liber circulant, adică fragmente de ADN care circulă în sânge și care pot proveni de la celule tumorale care s-au degradat și au eliberat astfel material genetic.
sursa: Jonathan Bailey, NHGRI (CC BY 2.0, https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/).
În acest caz s-a analizat metilarea ADN-ului, un proces chimic care poate schimba modul în care o genă se manifestă, fără a fi nevoie de modificări ale secvenței de ADN. Mecanism epigenetic, metilarea joacă un rol major în multe procese ale organismului, inclusiv în apariția cancerului. În cadrul acestui studiu s-a utilizat o metodă denumită secvențiere cu bisulfit, care permite identificarea unui pattern de metilare asemănătoare unei semnături în ADN-ul liber circulant.
Eficacitatea testului
Testul a demonstrat o sensibilitate de 81-82% în detecția cancerului și o specificitate de peste 99%. Acuratețea generală a acestuia în definirea țesutului gastrointestinal de origine a fost de 89-91%.
„Datele arată că evaluarea metilării ADN-ului liber circulant dintr-o probă sangvină poate detecta o varietate de cancere cu o sensibilitate bună și cu o rată mică de rezultate fals pozitive. Dacă acestea se validează prin testări ulterioare, această abordare are potențialul de a oferi un diagnostic precoce al cancerelor gastrointestinale, în stadii mult mai ușor de curabile”, a declarat Wolpin.
Ce urmează?
Alte două mari studii populaționale se află în desfășurare în vederea validării potențialului acestei metode ca test de screening. Este vorba despre studiile STRIVE (care a înrolat 100.000 de femei supuse screeningului mamografic al cancerului de sân) și SUMMIT (care cuprinde 50.000 de pacienți de ambele sexe fără un diagnostic cunoscut de cancer).
„Testele sangvine care pot detecta cancerul la indivizii asimptomatici, în special cancerele gastro-intestinale, greu de detectat în stadii precoce, ar putea schimba modul de diagnostic. Rezultate preliminare ale studiului CCGA trebuiesc desigur validate printr-un screening la nivelul unei populații mari de indivizi asimptomatici”, a declarat dr. Muhammad Shaalan Beg, expert ASCO.
Despre biopsia lichidă
Elemente tumorale pot pătrunde în torentul circulator chiar din stadiile timpurii ale carcinogenezei. Biopsia lichidă se referă la analiza componentelor derivate din tumoră: celule sau ADN liber circulant cu originea în celulele tumorale, direct din sângele periferic.
Biopsia lichidă poate fi utilă în mai multe situații:
- Diagnostic, în detecția precoce a cancerului; se pare că urmează un drum lung în cercetare în acest domeniu, având în vedere numeroasele variații genetice care au potențialul de a fi implicate în apariția a diferite tipuri de cancere;
- Prognostic, în determinarea riscului de metastazare;
- Identificarea terapiilor la care pacientul ar răspunde cel mai bine și recunoașterea mecanismelor de rezistență la tratament;
- Detecția precoce a unei recăderi de boală sau recurență a unei tumori.
sursa: nature.com
Desigur, pentru un diagnostic de certitudine, biopsia directă din țesut tumoral rămâne cea mai bună opțiune. Totuși, prelevarea acestor biopsii necesită proceduri invazive și nu sunt întotdeauna fezabile în practică. Astfel, biopsia lichidă este utilă în cazurile în care este dificil de prelevat o biopsie tumorală printr-o metodă invazivă. Spre exemplu: tumori cerebrale dificil de biopsiat sau în cancerul pulmonar non-microcelular, unde poate fi dificil de reintervenit pentru o nouă biopsie (în vederea recunoașterii mecanismelor de rezistență la tratament prin mutații dobândite).
Biopsiile tumorale oferă o analiză temporală și spațială a unei tumori, iar dezavantajul acestora este că nu poate să nu reflecte heterogenitatea genetică a tuturor celulelor tumorale primare sau secundare. În schimb, biopsia lichidă oferă posibilitatea analizei unui material genetic provenit din ambele tipuri de celule, primare sau secundare, astfel că unul din rolurile sale îl reprezintă urmărirea evoluției unei tumori cunoscute.
Citește și:
- #ESMO19. Biopsia lichidă ar putea înlocui biopsia invazivă în cazul cancerului pulmonar non-microcelular
- #ASCO 2017: Biopsia lichidă 2.0: detectarea precoce a cancerului prin analiza profundă a ADN-ului din sânge
- #ESMO17. Prima biopsie lichidă care poate selecta pacienții ce răspund cel mai bine la imunoterapie