de Dănuț CIOBANU
Regiunea de Nord Est din România este uitată de politicieni, de guvernanții de la Palatul Victoria. Fără o infrastructură modernă care să stimuleze marile investiții, Moldova este cea mai slab dezvoltată regiune din România și a doua din Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, strategia economică solicitată imperativ de mediul economic ar trebui să prevadă dezvoltarea susținută a regiunii. Până atunci, realitățile economice locale pe anul 2021 sunt edificatoare: Vaslui cu un PIB de 5.633 euro/locuitor și Cluj cu un PIB de 16.883 euro/locuitor.
„În strategia economică trebuie prevăzută o dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor din țară. Așa cum am constatat, Moldova este uitată, Moldova nu există pe harta țării”, a spus Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui.
De altfel, evoluția economiei locale proiectează județul Vaslui ca cel mai neperformant UAT de la nivelul României. Conform prognozelor oficiale, în anul 2021 PIB-ul pe locuitor din județul Vaslui va fi de 5.633 euro/locuitor, iar până în anul 2024 acesta va crește la 7.210 euro/locuitor. Județele cu care Vasluiul concurează la cele mai sărace zone din țară vor avea în 2024 un PIB mai mare: Teleroman – 9.499 euro/locuitor și Buzău – 11.331 euro/locuitor.
În anul 2024, județele din Regiunea Nord Est a României vor avea următorul PIB: Bacău – 10.266 euro/locuitor; Botoșani – 7.771 euro/locuitor; Neamț – 9.570 euro/locuitor; Suceava – 8.501 euro/locuitor, Iași – 12.157 euro/locuitor.
Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, principalele riscuri la nivel de regiune sunt următoarele: deși Regiunea Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populației rezidente, ar putea afecta cererea de forță de muncă. Ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje față de celelalte regiuni. Gradul redus de modernizare a drumurilor județene și comunale și ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce privește potențialii investitori.
Perspectivele favorabile sunt următoarele: Disparitățile intraregionale privind ponderea populației ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) și agricultură (Botoșani, Vaslui) indică un potențial nevalorificat și insuficient utilizat prin reconversie și recalificare în județele mai puțin dezvoltate ale regiunii. Datorită costului scăzut al forței de muncă (trend în creştere), Regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investițiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).