La 10 după ce a fost realizat, pasajul Basarab, acesta arată ca după război. Ruginit, plin de graffiti și cu elemente rupte sau care stau să cadă, investiție nu mai puțin de 255 milioane de euro este astăzi un pasaj impracticabil. Pasajul nu are nici acum recepția făcută.
Nodul intermodal arată însă cel mai rău. Are multe geamuri sparte, toalete vandalizate și insalubre, chioșcuri de informare turistică care nu merg și scări rulante nefuncționale de ani buni. Lifturile sunt singurele care merg însă în exterior sunt mâncate de rugină.
Primăria Capitalei susține că pasajul a ajuns să arate așa din cauza litigiilor pe care le-a avut cu constructorul. Litigii care au dus la nesemnarea recepției de către administrațiile precedente. Au existat totuși două încercări în acest sens, în anul 2015 și 2018, când, prin Dispoziție de Primar, au fost înființate comisii care să realizeze această procedură. Concret, în anul 2015 comisia constituită a admis recepția cu remedieri, însă Primarul Sorin Oprescu nu a semnat procesul verbal de recepție. În anul 2018, o altă comisie a admis la rândul ei recepția, tot cu remedieri, care trebuiau realizate de către constructor în termen de 90 de zile. Procesul verbal de recepție nu a fost semnat de Primarul Gabriela Firea. Constructorul nu a executat lucrările solicitate, în concluzie comisia a propus respingerea recepției.
Pasajul Basarab are o lungime de 2 km , cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România cu cel mai lat pod hobanat din Europa. La acesta s-a lucrat timp de aproape 5 ani si 4 luni. Susține 4 benzi de circulație si 2 linii de tramvai pe centrul său și dirijează traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orașului.