de Dănuț CIOBANU
Casa Județeană de Pensii Vaslui a primit 54 de cereri, din partea copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice. Cererile se pot depune începând cu data de 10 iunie 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 154/2021 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice. Drepturile stabilite se acordă și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022.
Urmare adoptării Legii nr. 154 din 4 iunie 2021 pentru modificarea şi completarea OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice, a fost extinsă categoria beneficiarilor. Astfel, au fost incluși copiii persoanelor care au beneficiat de drepturi acordate în baza OG 109/1999 sau deși aveau dreptul nu au beneficiat de prevederile respectivei ordonanțe.
Începând cu data de 10 iunie 2021, data intrării în vigoare a Legii nr. 154/2021, Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui primește și analizează cererile depuse și emit hotărârile de stabilire a drepturilor cuvenite.
„Până la data prezentei, la CJP Vaslui au fost înregistrate 54 de cereri de acordare a drepturilor prevazute de OG 105/1999, din partea copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice”, a spus Loredana Enache, purtător e cuvânt al CJP Vaslui.
Documentele necesare stabilirii calității de beneficiar (copil) sunt, după caz următoarele: cerere tip; act de identitate al solicitantului – copie și original; certificat de naștere al solicitantului – copie și orginal; certificat de căsătorie al solicitantului, după caz – copie și original; certificat de deces al părintelui decedat – copie și original; Decizie/Hotărârea privind calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999 a părintelui decedat – copie; talon de pensie al solicitantului (în situația în care acesta este pensionar).
În situația în care părintele decedat nu a beneficiat de prevederile O.G. nr.105/1999, dovada că acesta a suferit o măsură de persecuție din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt: acte eliberate de Crucea Roşie Internaţională; acte eliberate de lagărele de concentrare; livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de muncă obligatorie; carnet/foi de pontaj privind zilele de muncă obligatorie; carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev; adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Române sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.; buletine de evidenta a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectivă din Transnistria; acte eliberate de primăria oraşelor respective; certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti; adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria; alte asemenea acte oficiale.
Ce prevede legea?
Astfel, beneficiază de drepturi, conform ART. 3^1 din OUG 105/1999,republicată, modificată și completată prin Legea 154/2021:
Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 175 lei.
Copilul minor la data la care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), precum şi copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) au dreptul la o indemnizaţie lunară în acelaşi cuantum cu indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.
Copilul născut după încetarea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.
Copilul care s-a aflat atât în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(3), cât şi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) beneficiază de indemnizaţia al cărei cuantum este mai mare.
(5) La stabilirea indemnizaţiei prevăzute la alin. (2) sau (3), în situaţia în care ambii părinţi ai copilului s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), copilul are dreptul la indemnizaţia al cărei cuantum este mai mare.
De prevederile alin. (2)-(5) beneficiază în mod corespunzător şi copilul celui decedat după încetarea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), în situaţia în care părintele său, deşi ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentei ordonanţe.”
ORDONANŢA nr. 105 din 30 august 1999 (*republicată*) privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
ART. 1
(1) Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetăţean român**), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate; b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare; c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; d) a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată; e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii; g) a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea.
ART. 2 din OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice.
(1) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie.
(2) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c), d) şi g) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă.
(3) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. e) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei.***)