Criză pandemică în România. UE trebuie să acționeze acum

Cele mai puțin vaccinate țări din UE sunt îngenuncheate de al patrulea val al pandemiei de COVID.

Cu doar aproximativ 30% din populație complet vaccinată, România este a doua țară cel mai puțin vaccinată din Uniunea Europeană. Drept urmare, în prezent se află în vârf în ceea ce privește numărul de cazuri noi și decese. În plus, unitățile de terapie intensivă au depășit de mult capacitățile, iar pacienților li se refuză spitalizarea, chiar și atunci când au nevoie imediată. În consecință, sistemul de sănătate din România este aproape de prăbușire, medicii sunt epuizați, incendiile izbucnesc în spitale din cauza supraîncărcării rețelelor de electricitate pentru folosirea echipamentelor de oxigen, iar sute de cetățeni sunt uciși în fiecare zi de Covid 19.

Aceasta este o problemă majoră socială și de sănătate publică. UE și statele membre trebuie să acționeze acum ajutând la gestionarea acestei crize, construind încrederea în campania de vaccinare din România și îmbunătățindu-și capacitatea de răspuns pentru viitor.

România a început campania de vaccinare cu succes în decembrie 2020 și a avut una dintre cele mai rapide lansări de vaccin în întreaga UE la începutul anului 2021. Cu toate acestea, campanii puternice de dezinformare din partea mai multor actori, inclusiv presupuse guverne străine, împreună cu neîncrederea sistemică în autoritățile naționale alimentată de criza politică, au subminat campania de vaccinare. În plus, multiplele mesaje contradictorii în jurul restricțiilor, susținute vag de argumente științifice, dublate de decăderea economică a unor sectoare, au distrus încrederea populației în capacitatea guvernului de a acționa în funcție de nevoile situației. Ulterior, criza actuală a devenit inevitabilă.

Pe 5 octombrie, România a activat Mecanismul UE de Protecție Civilă (UCPM) și a cerut ajutor UE și statelor membre. Din păcate, ajutorul a fost întârziat și doar câteva țări s-au oferit voluntar să trimită materiale sanitare și să primească câțiva pacienți. Depășirea acestei crize necesită o solidaritate și o colaborare mult mai puternică între statele noastre membre.

 

 

Apelul Volt Europa

UE și statele sale membre trebuie urgent să dea dovadă de solidaritate și sprijin mai puternic față de România:

1. Trimiteți medici, personal medical, rechizite medicale și primiți mai mulți pacienți pentru a sprijini capacitățile depășite ale spitalelor și ale sistemului medical românesc. Sistemul de sănătate românesc insuficient dezvoltat și-a atins capacitatea, iar statele membre pot și trebuie să își împărtășească resursele și experiența în gestionarea acestui val de pandemie în care cetățenii uniunii suferă cel mai mult;
2. Implicați-vă activ în promovarea campaniei de vaccinare și combateți dezinformarea. Sondajele de opinie din România continuă să arate un sprijin puternic și încredere pentru UE, mult peste cele ale guvernului național. UE trebuie să-și asume responsabilitatea și să construiască încredere în campania de vaccinare peste încrederea arătată de români;
3. Cereți autorităților naționale să pună capăt imediat luptei politice și să își asume responsabilitatea pentru gestionarea crizei COVID. Lupta pentru putere dintre partidele politice primează în fața interesului național și a dreptului la viață și la sănătate pentru milioane de români. PNL, actuala formațiune aflată la guvernare, împreună cu președintele Klaus Iohannis, trebuie să acționeze responsabil și numai în interesul public, să-și unească eforturile și buna-credință și să pună capăt imediat crizei guvernamentale, care provoacă haos decizional, inclusiv în domeniul sănătății;

În continuare, UE trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de răspuns în perioade de criză:

1. Activați întregul potențial al Mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Pandemia a demonstrat importanța acestui mecanism ca piatră de temelie a răspunsului la criză și a solidarității UE atunci când țările noastre sunt copleșite. Bugetul acestuia a fost majorat în acest an, iar statele membre au convenit în cele din urmă să își integreze capacitățile medicale în stocuri. Deși este un pas în direcția bună, trebuie făcut mai mult: trebuie să i se acorde Comisiei mandatul de a crea în mod proactiv noi stocuri medicale în zone strategice din UE – fără a aștepta bunăvoința statelor membre. O rețea mai bună de stocuri înseamnă că mai multe resurse vor fi livrate rapid țărilor în perioade de criză;
2. Împuterniciți pe deplin noua Autoritate Europeană de Răspuns în Situații de Urgență în Sănătate (HERA) să coordoneze eforturile și să supravegheze toate crizele și urgențele de sănătate din UE. Aceasta trebuie să includă achiziționarea și stocarea de produse medicale, precum cele necesare în prezent în România, precum și desfășurarea acestora la nivel local;
3. Înființați unități europene de răspuns la criză permanente și autonome. UE trebuie să fie abilitată cu unități de profesioniști înalt specializați sub conducerea Comisiei și controlul Parlamentului European. Acestea ar include echipe medicale capabile să fie desfășurate rapid, fără aprobarea Consiliului, pentru a răspunde la crizele cu debut brusc.