Poate nu este România cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, dar, cu siguranță, românii sunt cei mai expuși sărăciei sau excluderii sociale.
Printre cele mai vulnerabile categorii sociale se regăsesc: copiii (41,5% risc de sărăcie sau excludere socială), vârstnicii (43,7% risc de sărăcie sau excludere socială) și persoanele fără serviciu (83,7% risc de sărăcie sau excludere socială). Totuși, riscul de sărăcie este dublu față de media Europei, nu numai și în rândurile copiilor sau al pensionarilor, dar și al salariaților (23,7%).
Potrivit Eurostat, factorii care influențează riscul de sărăcie sau excluziune socială în UE în 2020 au inclus:
- o slăbă intensitate a muncii: 71,9% din populația cu vârsta sub 60 de ani care trăiește în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii cu copii aflați în întreținere erau expuse riscului de sărăcie;
- nivelul de educație: 50,5% dintre copiii al căror nivel de educație al părinților a fost scăzut erau expuși riscului de sărăcie, comparativ cu 7,7% dintre copiii ai căror părinți nivelul de educație era ridicat;
- tipul de gospodărie: familiile monoparentale, compuse dintr-o singur adult cu copii în întreținere (42,1%), persoanele singure (33,2%) și gospodăriile compuse din doi adulți cu trei sau mai mulți copii aflați în întreținere (29,6%) au avut cel mai mare risc de sărăcie sau excludere socială;
- mediul de migrație: copiii cu cel puțin un părinte imigrant erau expuși unui risc mai mare de sărăcie decât copiii ai căror părinți erau ambii născuți nativi ai țării în care trăiesc (32,9% față de 15,3%);
Interesant este faptul că la capătul celălalt al clasamentului european privind riscul de sărăcie al copiiilor, nu sunt țările occidentale bogate ( Spania sau Germania se află în top, posibil din cauza numărului mare de familii de migranți) ci Cehia și Slovenia.