Restricțiile, distanțarea socială, singurătate și necunoscutul i-au făcut pe oameni să cunoască stările de anxietate și repulsie socială. Pandemia de coronavirus a afectat major sănătatea psihică, ceea ce a dus la o creștere cu 60% a numărului de cazuri de anxietate și cu aproape 40% a cazurilor de depresie.
Potrivit unui studiu realizat de Institutului de Psihiatrie Socola din Iași, mai bine de jumătate dintre aceste persoane au avut nevoie de spitalizare. O tendință cunoscută este cea în care oamenii tind să minimalizeze efectele și simptomele episoadelor de depresie și ale tulburărilor de anxietate și ajung prea târziu la specialiști pentru tratament.
„Sunt situații pe care oamenii evită să le trateze. Uneori, poate fi o diferență majoră în calitatea vieții lor tocmai din cauza acestei stigme, pentru că se tem de ce ar spune lumea dacă recunosc că merg la terapie”, a spus medicul psihiatru Alexandru Aricescu, într-o dezbatere online organizată vineri seară, 29 octombrie, de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Anxietatea, un episod depresiv, tulburarea de somn sau burnout-ul nu înseamnă ceea ce oamenii pot cataloga drept „nebunie”, mai atrage atenția medicul.
„Oamenii spun: eu nu sunt nebun, nu mă duc la psiholog sau psihiatru. Dar psihologul și psihiatrul nu tratează doar oameni nebuni, ei tratează oameni normali în perioade mai dificile din viață. Fiecare dintre noi poate avea o perioadă cu stres, cu anxietate, cu tulburare de somn sau să treacă printr-un episod depresiv”, a mai adăugat medicul.
Atât anxietatea, cât și depresia se manifestă și prin simptome fizice, precum dureri de cap și de stomac și afectează capacitatea unui individ de a lua decizii. Acel simptom de „cap gol”, de gânduri și idei amestecate care nu se leagă.