Un sondaj de opinie Inscop din ianuarie arată că încrederea românilor în NATO, UE, SUA și statele europene a crescut masiv pe fondul amenințării Rusiei la adresa Ucrainei, dar și după răspunsul unitar al occidentului față de Kremlin.
Sondajul arată că majoritatea românilor consideră că în contextul creșterii riscului unui război în Ucraina, NATO va apăra România. În rândul românilor a crescut susținerea pentru trupele americane din România, dar și pentru ideea unei armate comune europene.
De asemenea, majoritatea covârșitoare a românilor (77%) consideră că VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, și doar 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).
Joe Biden a revenit în fruntea clasamentului liderilor globali care se bucură de încrederea românilor, cu un scor de 34,4%. Vladimir Putin s-a stabilizat la 23,3%.
Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP), arată că ”în cazul președintelui Putin, pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group, arată că ”riscurile de securitate determinate de perspetiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și UE, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere.”
- Datele principale ale sondajului:
Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României
Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.
Apartenența la NATO
76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%
Bazele militare americane
74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1% în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Armata UE
72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.
Direcție România: Vest sau Est?
În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.
Viitorul Europei / Occidentului
În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.
Încrederea în țări și organizații internaționale
Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).
Încrederea în personalități internaționale
34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).
DATE METODOLOGICE. Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.