Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret din România, la nivel național și internațional, își exprimă profunda consternare cu privire la activitatea deficitară în domeniul tineretului a autorităților publice: Legea Tineretului se află în dezbatere de peste 3 ani ani și nu există un orizont de timp privind adoptarea acesteia, cu atât mai mult cu cât absentează din Planul Anual de Lucru al Guvernului pentru 2022, de aproape 2 ani nu există o strategie în domeniul tineretului și la mai bine de 3 luni de la înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, acesta încă nu este operațional, iar transferul de atribuții, personal și patrimoniu de la fostul Minister al Tineretului și Sportului încă nu a fost finalizat.
Toate aceste lucruri se petrec în contextul Anului European al Tineretului, care are drept scop încurajarea și sublinierea importanței participării active a tinerilor în viața comunității, și al unui conflict militar peste granița de nord a României.
Ce (nu) se întâmplă?
Acum câteva luni a avut loc o reorganizare a Guvernului, iar în luna noiembrie domeniul tineretului a fost transferat, teoretic, de la fostul Minister al Tineretului și Sportului (care, de fapt, s-a dovedit a fi mai mult Ministerul Sportului) la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES). În realitate însă, tot acest proces stagnează, iar situația personalului angajat la MFTES și cea a transferului patrimoniului de tineret sunt cel puțin incerte, în timp ce direcțiile județene pentru familie și tineret, servicii publice deconcentrate ale ministerului, întârzie să apară, deși cadrul legal a intrat în vigoare deja de o lună.
În luna decembrie a anului trecut a fost organizată prima discuție dintre noul minister și reprezentanții tinerilor, elevilor și studenților. De la acea întâlnire am plecat cu promisiunea și speranța că tinerii vor reprezenta o prioritate, iar autoritățile vor fi mai deschise la rezolvarea problemelor tinerilor și, implicit, la dialogul cu aceștia. Totuși, din acel moment consultarea reală cu reprezentanții tinerilor a încetat.
De asemenea, comunicările publice emise din partea MFTES și activitatea pe care acesta o desfășoară în prezent, care omit atribuțiile în domeniul tineretului asumate, ne reamintesc de modul în care au fost tratați tinerii în timpul celorlalte guvernări – cu neglijență și dezinteres. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse este cel care a primit cea mai mică finanțare de la bugetul de stat în anul 2022, programele de tineret primind cea mai slabă bugetare din ultimii 5 ani.
Pe lângă toate aceste probleme cu care se confruntă principala autoritate din România cu atribuții în domeniul tineretului, cele mai importante două acte normative care ar trebui să contribuie la îmbunătățirea situației tinerilor întârzie să fie adoptate:
- Legea Tineretului – PL-x nr. 716/2018
Această lege ar trebui să fie o actualizare și îmbunătățire a curentei Legi 350/2006 a Tinerilor. Proiectul a fost inițiat în anul 2018, însă și acum este blocat în Comisia pentru tineret și sport a Camerei Deputaților, din cauza faptului că în momentul în care s-a solicitat un punct de vedere din partea ministerului de resort a avut loc și reorganizarea guvernamentală, deci proiectul de lege stagnează pentru că noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu emite acest punct de vedere.
- Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2021 – 2026
În anul 2020 a început o consultare publică în privința elaborării acestei noi strategii naționale pentru tineret, dată fiind ieșirea din vigoare a celei aferente anilor 2015-2020. Această strategie a fost dezbătută inclusiv în cadrul Consiliului Național pentru Tineret, însă, nici la momentul actual, proiectul de Strategie Națională în domeniul Politicii de Tineret 2021-2026 nu a fost finalizat, iar în spațiul public nu există nici măcar un draft al acestuia.
Așadar, timp de aproape doi ani, autoritățile centrale ale statului și-au desfășurat activitatea fără a avea o viziune asupra sectorului de tineret din România, fără a avea o strategie și/sau un plan de acțiune după care să se ghideze. De asemenea, Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020 nu a avut rezultate vizibile, neexistând o monitorizare a implementării acesteia din partea instituțiilor competente. Nici la nivel local situația nu arată mai bine din acest punct de vedere, fiind în vigoare doar câteva strategii locale de tineret, al căror grad de implementare este discutabil.
Noi v-am spus ce ne doare și ce ne dorim – de ce nu ne ascultați?
Cu toate acestea, tinerii s-au mobilizat de fiecare dată și le-au transmis decidenților, punctual, care sunt problemele cu care se confruntă și care este viziunea lor pentru ameliorarea acestora, prin intermediul mai multor documente strategice și planuri de acțiune, dintre care reamintim:
În calitate de reprezentanți ai sectorului de tineret din România, suntem solidari cu tragedia prin care Ucraina trece acum și dorim să ne implicăm activ în continuare în ameliorarea acesteia. În acest sens, am lansat un document de sinteză și viziune al tinerilor români asupra modului în care cetățenii ucraineni, mai ales tinerii ucraineni veniți pe teritoriul țării noastre, pot trece mai ușor prin aceste momente traumatizante, prin integrarea lor în comunitățile locale din România, până când primejdia din țara lor va dispărea.
Conștienți de rolul pe care tinerii îl au în ansamblul societății românești, am luat inițiativa de a elabora cel mai amplu document programatic pentru îmbunătățirea calității vieții tinerilor din România. Cuprinzând întregul cadru necesar implementării sale de îndată, de la viziune și context până la direcțiile de acțiune și măsurile aferente acestora, „Rezoluția tinerilor” este propunerea de politică publică elaborată de organizațiile reprezentative de și pentru tineret pe care autoritățile nu au reușit să o livreze pentru tineri în ultimele decade.
Prin această analiză am studiat impactul pandemiei de Covid-19 asupra tinerilor și am propus 10 obiective pentru ameliorarea acestora, însoțite de măsuri concrete și fezabile prin care să fie materializate.
De îndată ce am aflat vestea transferării domeniului tineret către un nou minister, am făcut primul pas către dialog și am expus 11 priorități de avut în vedere de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse încă de la început.
Ce solicităm acum?
Având în vedere toate cele expuse anterior, solicităm Guvernului României și Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse:
- Finalizarea urgentă a procesului de tranziție a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului și Sportului la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și operaționalizarea acestuia;
- Adoptarea unei strategii și plan de acțiune pentru Anul European al Tineretului, iar pe parcursul întregului proces să fie implicați și reprezentanții tinerilor;
- Sprijinirea amendamentelor realizate de sectorul de tineret și transmiterea acestora de urgență la Parlament, prin exprimarea unui punct de vedere în privința PL-x nr. 716/2018, pentru ca demersurile pentru adoptarea noii Legi a Tineretului să poată continua;
- Finalizarea și adoptarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune în domeniul politicii de tineret 2021 – 2026, în acord cu obiectivele strategice stabilite de fostul Minister al tineretului și sportului prin consultarea societății civile, prin Consiliul Național pentru Tineret;
- Abordarea cu celeritate a priorităților pe care le-am comunicat către MFTES, pe 23 noiembrie, care pot fi identificate aici.
Pentru a avea o perspectivă și predictibilitate, Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse un dialog constructiv, centrat pe ameliorarea tuturor acestor probleme stringente ale tinerilor.