Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă este sărbătorită anual pe 28 aprilie pentru a promova prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale la nivel global. Este o campanie de conștientizare menită să concentreze atenția internațională asupra amplorii problemei și asupra modului în care promovarea și crearea unei culturi a securității și sănătății poate ajuta la reducerea numărului de decese și răniri legate de muncă. 28 aprilie este, de asemenea, Ziua Internațională de Comemorare a Muncitorilor Morți și Răniți, organizată la nivel mondial de mișcarea sindicală din 1996.
În acest an Ziua mondială a securității și sănătății în muncă se desfăşoară, sub sloganul „Construirea unei culturi preventive de securitate și sănătate prin dialog social eficient.” În prezent, peste 374 de milioane de lucrători suferă accidente de muncă sau se îmbolnăvesc în fiecare an. Se estimează că zilele de lucru pierdute din cauze legate de securitatea muncii reprezintă aproape 4% din PIB-ul mondial, în unele țări până la 6%, se arată în datele statistice. In fiecare an, 2,78 milioane de lucrători mor datorită accidentelor de muncă și a bolilor profesionale (din care 2,4 milioane sunt legate de boală). De departe, cea mai mare parte a deceselor legate de locul de muncă – 86% – provine din boală.În fiecare zi îşi pierd viata 6.500 de lucrători din cauza bolilor profesionale, în comparație cu 1.000 de accidente mortale la locul de muncă.Cele mai mari cauze ale mortalității sunt bolile circulatorii (31%), cancerele legate de muncă (26%) și bolile respiratorii(17%).
Ziua mondială anuală a securității și sănătății la locul de muncă din 28 aprilie promovează prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale la nivel global. Este o campanie de conștientizare menită să concentreze atenția internațională asupra amplorii problemei și asupra modului în care promovarea și crearea unei culturi a securității și sănătății poate ajuta la reducerea numărului de decese și răniri legate de muncă. În calitate de angajatori, aceştia sunt responsabili să asigure că mediul de lucru este sigur și sănătos. În calitate de lucrători, aceştia trebuie să lucreze în siguranță și să se protejeze și să nu pună în pericol pe alții, să ne cunoască drepturile și să participe la implementarea măsurilor preventive.
Ziua Mondială a Securității și Sănătății la Muncă 2022 se concentrează pe strategii de consolidare a sistemelor naționale de securitate și sănătate în muncă (SSM), încurajând toate părțile implicate să acționeze împreună pentru a construi o cultură pozitivă a securității și sănătății.
OIM afirmă că, dacă există un dialog social eficient, guvernele și partenerii sociali pot fi implicați activ în toate etapele proceselor de luare a deciziilor în domeniul SSM. Dialogul social nu numai că contribuie la îmbunătățirea politicilor și strategiilor de SSM, ci este, de asemenea, esențial pentru a stimula asumarea și angajamentul, deschizând calea pentru implementarea lor mai rapidă și mai eficientă.
Pe data de 28 aprilie în toată ţara, la iniţiativa inspectoratelor teritoriale de muncă din fiecare judeţ, cu participarea sindicatelor, a patronatelor şi a instituţiilor centrale şi locale, se desfăşoară diverse acţiuni publice de conştientizare a muncii sigure, sănătoase şi decente. Munca desfăşurată de lucrători, pentru crearea bunurilor şi serviciilor, dar şi pentru asigurarea veniturilor necesare traiului zilnic pentru ei şi familiile lor, are din păcate, şi un aspect negativ, în sensul că o parte dintre aceştia sunt expuşi la riscuri grave suferind accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Analizând statistic accidentele de muncă, prin cifre seci, fără a preciza numele şi prenumele victimelor pe care le comemorăm astăzi, situaţia pe ultimii 3 ani în judeţul Vaslui, se prezintă astfel:
Judetul Vaslui – Accidente de muncă
| Accidente de muncă | Din care mortale | Cu invaliditate | |
| 2019 | 44 | 9 | 3 |
| 2020 | 28 | 2 | 3 |
| 2021 | 39 | 3 | 1 |
| Total: | 111 | 14 | 7 |
Cauze care au generat cele mai multe accidente de muncă: utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de muncă: intervenţii la echipamente în timpul funcţionării; neutilizarea de către lucrători a dispozitivelor de protecţie; utilizarea de echipamente de muncă neadaptate sarcinii de muncă; neluarea măsurilor de securitate pentru prevenirea caderilor de la înălţime; proiectarea de obiecte materiale; neutilizarea echipamentului individual de protecţie; nerespectarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice; căderea de la acelaşi nivel prin alunecare/împiedecare/antrenare; neluarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare etc.
Economiile naţionale cheltuiesc în fiecare an până la 4% din PIB pentru ajutoare pe caz de accidente şi de incapacitate de muncă. Accidentele profesionale și bolile legate de muncă au un impact major asupra indivizilor și familiilor lor, nu numai din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere al bunăstării fizice și emoționale pe termen scurt și lung. Mai mult, ele pot avea efecte majore asupra întreprinderilor, care afectează productivitatea, duc la perturbări potențiale ale proceselor de producție, împiedică competitivitatea și reputația întreprinderilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și au un impact mai mare asupra economiei și societății.
Alături de somaj, accidentele de muncă reprezintă faţa nevăzută a fenomenului muncii salariale, industrializării şi dezvoltării economice. Din păcate, acestea ies la iveală cel mai adesea în momentul producerii unei tragedii. Costurile legate de accidente de muncă sunt ridicate şi includ: plata concediului medical, plăţi pentru ore suplimentare sau pentru personalul de înlocuire temporară, pensionare anticipată, recrutarea noii forţe de muncă, recalificare; pierderi de timp în producţie; daune aduse unităţii, echipamentelor, materialelor, produselor; timp alocat de conducere pentru gestionarea urmărilor accidentelor; cote de asigurare mărite, cheltuieli de judecată; scăderea moralului angajaţilor; durere, stress psihic, diminuarea veniturilor familiare; suferinţă fizică, pierderea vieţei; cheltuieli de asigurri sociale şi de asistenţă medicală.
În acest context Inspecţia Muncii, respectiv, Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui, ca şi în anii anteriori, doreşte să transmită – în primul rând – un mesaj de solidaritate faţă de cei afectaţi, dar şi un mesaj de unitate şi de acţiune conjugată a tuturor celor implicaţi: instituţii ale administraţiei, întreprinderi ţi reprezentanţi ai salariaţilor, pentru reducerea accidentelor de muncă şi a efectelor acestora, conştienţi fiind că eradicarea acestora nu se va putea realiza niciodată. Mizăm în acţiunile noastre şi pe sprijinul acordat de mass media.