Comisia Europeană întocmește în fiecare an un raport de convergență. În acest an, în privința finanțelor publice, instituția arată că statul român nu se înscrie în parametri. Încă din aprilie 2020, statul a intrat într-o procedură de deficit excesiv, amintește Comisia, iar acesta a ajuns la 7,1% din PIB în 2021. Executivul european mai explică: ”România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023”.
”România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung”, este o altă concluzie a Comisiei, care prezintă faptul că acest indicator a avut o rată medie de 4,7% la finalul anului financiar încheiat în aprilie 2022, valoarea de referință fiind de 2,6%.
Totodată, țara noastră nu îndeplinește nici criteriul stabilității prețurilor, cu o rată a inflației care a ajuns la 6,4% în aprilie, peste valoarea de referință de 4,9% prevăzută de instituțiile europene. Experții europeni au estimat că România va încheia anul cu o inflație de 8,9% și una de 5,1% la final de 2023. Evoluția acestui indicator a fost influențată în primele luni ale acestui an mai ales de scumpirile din domeniul energiei, iar apoi de creșterea prețurilor la alimente.
Executivul european precizează că legea privind statutul Băncii Naționale a României (BNR) nu este pe deplin compatibilă cu legislația europeană, mai ales la capitolul independenței băncii, precum și la interzicerea finanțării monetare sau la integrarea BNR în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).