Prima sărbătoare din cursul anului bisericesc este dedicată Maicii Domnului. Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului.
Credinţa populară spune că la această mare zi nu se lucrează. Bărbaţii nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. De asemenea, se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de către femeile care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
Credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei şi împart din fructele toamnei pentru sufletul celor adormiţi. În popor se spune că şi pe femeile însărcinate care se vor ruga în această zi Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Tot astăzi aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria, aproximativ 1,8 milioane dintre aceștia fiind femei. Dintre femeile care își serbează onomastica – aproximativ 1.400.000 se numesc Maria, aproximativ 270.000, Mariana, și în jur de 51.000 poartă numele de Marinela.
Sărbătoarea de încheiere a anotimpului cald
În tradiția populară se considera că vara începe la Onofrei (Cuviosul Onufrie cel Mare) și se termină la Sântămăria Mică (8 septembrie). Toamna se încheie la Sf Nicolae.
Septembrie este prima lună a calendarului biblic, iar românii îi spuneau acestei luni în mod popular Răpciune, cu înțeles de răcire a timpului și exista și o zicală: În luna Răpciuni/Cad copiii pe tăciuni, sensul fiind că se strângeau în jurul focului.