Impactul pandemiei a fost atât de puternic încât a modificat personalitatea oamenilor, potrivit unui nou studiu citat de The Guardian. Tinerii au devenit mai predispuși la stres și mai puțin încrezători. Psihologii nu au reușit să găsească, până în prezent, o legătură între evenimentele stresante colective, precum cutremure sau uragane, și schimbarea personalității. Cu toate acestea, un nou studiu a descoperit că pierderile suferite sau lunga izolare socială au un impact asupra personalității oamenilor.
„Tinerii au devenit mai morocănoși și mai predispuși la stres, mai puțin cooperanți și încrezători”, susțin autorii studiului, conduși de profesoara Angelina Sutin de la Florida State University College of Medicine. Cercetătorii au analizat peste 7.000 de oameni înscriși în studiul online Understanding America, iar evaluările au fost făcute în diferite momente, înainte și în timpul pandemiei.
Participanții au efectuat teste de personalitate care analizează cinci trăsături – nevroticism, extraversiune, deschidere, agreabilitate și conștiinciozitate. Participanții, cu vârste cuprinse între 18 și 109 ani, au participat la teste înainte de pandemie, la început și mai târziu în timpul pandemiei, cu o medie de trei teste pe persoană. În timpul primei faze a pandemiei (din martie până în decembrie 2020), personalitatea a fost relativ stabilă, cu un mic declin al nevroticismului în comparație cu perioada pre-pandemică. Explicația ar putea fi că pandemia chiar „oferea un motiv” pentru sentimentele de anxietate, iar oamenii nu dădeau vina pe propria dispoziție.
Declinul nevroticismului a dispărut până în a doua jumătate a pandemiei (2021-2022) și a fost înlocuit de scăderi ale extraversiunii, deschiderii, agreabilității și conștiinciozității în comparație cu personalitatea de dinainte de pandemie. În rândul tinerilor au fost observate cele mai mari schimbări, în timp ce în cazul adulților mai în vârstă nu au fost schimbări semnificative în trăsături.