Liviu Brătescu, Senator PNL Iași:
Antreprenorii se confruntă în ultimii ani cu un deficit uriaș de forță de muncă în țară. A început în domenii precum construcțiile, dar astăzi s-a extins și în altele de înaltă calificare. Nu doar de muncitori duce lipsă România, dar și de 40.000 de ingineri sau 30.000 de IT-iști. Avem una dintre economiile cu cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, iar pentru a ține pasul, de la an la an, am început să importăm tot mai multă forță de muncă, în special din Asia.
În același timp, economia viitorului ne bate la ușă și pare că începem să pierdem startul. Un exemplu public care a fost dat este acela al specialiștilor în domeniul bateriilor, unde Uniunea Europeană are nevoie până în 2026 de 800.000. O parte dintre aceștia e obligatoriu să fie și la noi în țară, altfel pierdem orice pretenție de competitivitate. Tot în domeniul energiei, viitorul este al industriei hidrogenului, pentru care, de asemenea, vom avea nevoie de specialiști.
Trendurile vor fi impuse, de asemenea, de web 3.0, acolo unde majoritatea job-urilor încă sunt în curs de a fi definite. Transformările sunt uluitoare, suntem în mijlocul unei noi revoluții industriale și avem nevoie de soluții rapide și durabile!
Până la viitor însă, așa cum am spus la început, avem o mare problemă în prezent. Depopularea României prin emigrare a produs la exportul forței de muncă din țară înspre Vestul Europei. Un fenomen intens dezbătut, dar în legătură cu care nu s-au făcut eforturi consistente. Programul Start-Up Nation Diaspora este un exemplu fericit, însă e mult prea puțin, iar pentru promovarea acestuia nu s-au făcut probabil la timp suficiente eforturi, de vreme ce numărul inițial al înscrișilor a fost mic și, pe cale de consecință, perioada pentru depunerea proiectelor a fost prelungită.
Cel mai probabil în următorii ani numărul muncitorilor străini în România va continua să crească, deoarece avem domenii în care deficitul de forță de muncă este uriaș și nu poate fi acoperit intern. Dar noi, ca stat, avem o datorie importantă în primul rând față de cetățenii noștri care au fost nevoiți, la un moment dat, să ia calea Vestului pentru a lucra pe salarii decente. Diferențele de remunerație între România și Vest continuă să scadă, dar pentru a inversa trendul și a-i aduce acasă acum, când economia are atâta nevoie de ei, e nevoie să fim curajoși.
Nu cred în soluții precum Zero taxe pe salariul minim pentru toată lumea, pentru că asemenea măsuri ar încuraja în continuare antreprenorii să plătească salarii reale la negru, în vreme ce majoritatea românilor ar rămâne pe cartea de muncă strict cu salariul minim, scutit de taxe. Cred însă în soluția scutirii totale de impozite (nu doar pe muncă) pe o perioadă determinată (de 2 ani) pentru fiecare român care a lucrat în străinătate și revine în țară cu job-ul. Este doar un exemplu de facilitate care trebuie acordată direct românilor care revin acasă, în economia României.
De asemenea, orice afacere deschisă în țară de un român cu banii strânși din munca lor în străinătate trebuie să beneficieze de un tratament fiscal preferențial. Pe modelul marilor acceleratoare de afaceri, statul român, pe baza unui plan de afaceri prezentat, poate susține cu până la 50% investiția inițială, nerambursabil.
În paralel, la nivelul învățământului universitar trebuie să atragem cât mai mulți tineri. România nu pregătește astăzi suficienți studenți, statisticile sunt foarte clare în acest sens. Specializările din învățământul superior trebuie, de asemenea, corelate cu trendurile de pe piața muncii și introduse așa-numitele micro-specializări în cadrul programelor universitare. Angajatorii caută astăzi anumite aptitudini de la absolvenți, nu doar un bagaj informațional generalist pe un anumit domeniu.
Vremea strategiilor și planurilor pe termen mediu și lung în privința pieței forței de muncă în România a trecut. Avem nevoie astăzi de soluții pentru astăzi pentru a da o șansă în plus economiei noastre!