Ponderea populației de peste 65 de ani a crescut cu 3,5% (numărul a crescut cu jumătate de milion), în timp ce numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane. Totuși, ponderea lor în totalul populației a urcat ușor la 16,1%. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Față de populația țintă estimată pentru momentul de referință al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populația rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30 mii persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult). Totuși, în comparație cu recensământul trecut, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.
Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 de persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodocși; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 de persoane (din totalul celor 19.053.800 de persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801.400 de persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 de persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Populația activă este de 8.185.000 de persoane, fiind compusă din 7.689.000 de persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri.