La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești l-a ales pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei, iar în anul 1862 A.I Cuza a proclamat Unirea Principatelor. În anul 1986 a fost inaugurată prima linie a magistralei II a metroului bucureștean.
În luna septembrie a anului 1857 se desfășoară Adunările Ad-Hoc de la Iași și București care votează unirea Țării Românești cu Moldova sub un prinț străin de religie creștină dintr-o dinastie conducătoare a Europei.
Hotărârile Adunărilor Ad-Hoc au fost trimise marilor puteri întrunite în cadrul unei Conferințe la Paris în 1858. Astfel, marile puteri elaborează documentul „Convenția de la Paris” pentru Țara Românească ce prevedea: unirea Țării Românești cu Moldova sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, iar domnul urma să fie ales de o Adunare Electivă.
Profitând de textul ambiguu al Convenției, românii îl aleg la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei pe A.I. Cuza. De asemenea, Cuza este ales și ca domn al Țării Românești la 24 ianuarie 1859.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar şi, la fel de important, una reformatoare. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, Biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal etc.
Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înființate primele două universități românești: la Iaşi, în 1860 şi la București, în 1864.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, iar, începând din 2016, această dată a devenit zi liberă nelucrătoare.
Mica Unire s-a realizat când Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizând astfel unirea Țării Românești cu Moldova.