Secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu participat, în această dimineață, alături de Małgorzata Golińska, secretar de stat din cadrul Ministerului Climei și Mediului din Polonia, la Masa Rotundă pe teme de Mediu organizată la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în marja desfășurării sedinței comune de Guvern România-Polonia din aceeași zi.
Printre temele discutate s-au aflat Legea privind restaurarea naturii, Strategia UE 2030 privind Biodiversitatea, managementul carnivorelor mari și integritatea Fondului Forestier Național.
- ”România și Polonia au multe similarități în ceea ce privește provocările viitoare aduse de noile procese legislative de la nivelul Uniunii Europene privind protecția naturii, managementul vieții sălbatice și pădurilor. Am identificat multe contexte similare între țările noaste și împărtășim valori și amenințări comune, așa că este necesară o colaborare mai profundă în toate aspectele acoperite de întâlnirea bilaterală”, a declarat secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu.
În ceea ce privește Legea privind restaurarea naturii, România și Polonia au experiențe similare în gestionarea habitatelor forestiere, deoarece ambele țări se confruntă cu provocări legate de punerea în aplicare a directivelor Natura 2000. Țara noastră poate împărtăși o evaluare foarte recentă a stării habitatelor pădurilor din 4 mari situri Natura 2000, pe care le considerăm valoroase din perspectiva negocierilor viitoare.
Referitor la Strategia UE 2030 privind Biodiversitatea, MMAP a inițiat un proces, în mai multe parcuri naționale, pentru a implementa protecția strictă de minim 75% din suprafață, conform recomandărilor IUCN. Țara noastră a acumulat o experiență semnificativă în ceea ce privește identificarea cartografică și protecția pădurilor virgine și cvasi-virgine, iar acum peste 70.000 ha sunt puse sub protecție pentru generațiile viitoare.
De asemenea, România găzduiește una dintre cele mai importante și bine conservate populații de carnivore mari din Europa. Acesta constituie un motiv de mândrie, dar și o responsabilitate uriașă care este împărtășită doar cu câteva țări UE, inclusiv Polonia.
MMAP a inițiat un nou proiect de evaluare a populației de urși pe baza metodelor științifice, a nivelului actual al populației, dar și a densităților, având ca scop reducerea conflictelor, îmbunătățirea coexistenței, comunicării și conștientizării.
În ceea ce privește integritatea Fondului Forestier Național, România a investit foarte mult în ultimii ani în îmbunătățirea transparenței și trasabilității materialelor lemnoase, iar acum SUMAL 2.0 poate fi considerat unul dintre cele mai inovatoare sisteme din Europa și nu numai.
În același timp, România a adoptat noua Strategie Națională pentru Păduri 2030 (SNP30). Considerăm că este un plan național de implementare pentru Strategia UE pentru Păduri, Strategia UE pentru Biodiversitate precum și pentru obiectivele climatice ale sectorului forestier.
De asemenea, MMAP se află, în prezent, în procesul de elaborare a unui nou Cod Silvic care va implementa obiectivele strategice incluse în SNP30.
- ”Legea privind restaurarea naturii propusă de UE, implementarea Strategiei UE privind Biodiversitatea, precum și strategia UE pentru Păduri vor crea provocări comune, dar și oportunități uriașe de a lucra împreună pentru a profila mai bine regiunea noastră, la nivelul UE. Soluțiile pe care țările noastre deja le implementează la nivel național în aceste domenii ar putea fi dezvoltate în continuare pentru a deveni modele de bună practică la nivel european, așa că ar trebui să continuăm să ne sprijinim reciproc în negocierile UE”, a subliniat Ionuț-Sorin Banciu.