România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 700 de milioane de euro după ce a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2, iar alte 2,1 miliarde de euro după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021 – iar Guvernul a decis că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri, arată un document consultat de Economedia și G4Media.
Jaloane neîndeplinite:
Jalonul 114 – Legea decarbonizării – Responsabil Ministerul Energiei – Pentru îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon se așteaptă transmiterea de către Ministerul Energiei a unui cover note actualizat care să includă observațiile MIPE transmise în data de 28.03.2023.
Jalonul 430 – Legea privind protecția avertizorului de integritate publică – Responsabil Ministerul Justiției
Jalonul 129 – Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei
Jalonul 133 – Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei
Jalonul 97 – Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale – Responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Jalonul 213 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Responsabil Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Autoritatea de Supraveghere Financiară – Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis în data de 24.03.2023 „Analiza privind modul de realizare de către România a angajamentelor aferente Jalonului 213 din PNRR referitoare la flexibilizarea investițiilor fondurilor de pensii private”, însă aceasta nu răspunde exact solicitărilor Comisiei Europene. Analiza justifică rațiunea și considerentele pentru care au fost limitate procentele de investiții private de capital (de la 10%, la 1%, 3% și 2 respectiv 5%), în condiții de prudențialitate ridicată dată de noul context geopolitic, dar nu indică modalitatea prin care statul român urmărește să flexibilizeze investițiile pe viitor.