Joia Mare este o zi plină de semnificații și tradiții. Numită și Joia Patimilor sau Joia Neagră, această zi amintește de smerenia de care a dat dovadă Mântuitorul când le-a spălat picioarele celor 12 apostoli, dar și despre momentul sărutului mincinos al lui Iuda.
În Joia Mare credincioșii merg la biserică, unde ascultă cele 12 Denii. În momentul citirii celor 12. Denii sunt aprinse 12 lumânări. Aceste Denii amintesc de evenimentele din Joia Mare: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Potrivit tradiției, din Joia Mare până de Paște nu se mai bat clopotele ci doar toacă, potrivit crestinortodox.ro.
Tradiţii şi obiceiuri în Joia Mare
Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.
Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna si nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor stramoşeşti.