de Dănuț CIOBANU
Vestitul conac de la Solești, care este legat puternic de primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza, va fi preluat de către autoritățile locale. În urma discuțiilor avute cu avocatul proprietarilor s-a ajuns la o înțelegere. Autoritățile locale predau conacul și terenul aferent clădirii și celelalte suprafețe de teren din vecinătate, iar apoi proprietarii îl vor vinde autorităților locale.
Cu acest drept de preemțiune, autoritățile locale vor intra în proprietatea conacului și vor putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru restaurarea monumentului istoric.
Pe durata discuţiilor purtate de autorităţi cu proprietarii, aceştia au exclus varianta donării conacului către comunitate și au cerut suma de 200.000 de dolari pentru imobil.
Ulterior, printr-un raport de evaluare a imobilului şi a terenului solicitat de autorităţile locale, valoarea a fost stabilită la aproximativ 50.000 de euro, bani pe care îi poate plăti primăria. Diferenţa ar putea fi obţinută în urma unui parteneriat public-privat.
Mona Bujor, primarul comunei Solești, a spus că dorește ca acest palat să intre în circuitul turistic, să fie păstrat ca muzeu.
„E un vechi proiect de suflet al meu, nu am reuşit să facem acest lucru pentru că neavând conacul în proprietate, nu am putut accesa fonduri. Am putut în schimb, printr-un act lăsat de familia Rosetti, prin care donează biserica Adormirea Maicii Domnului locuitorilor comunei Soleşti din imediata vecinătate, să reabilităm complexul mortuar în care odihneşte Elena Cuza, printr-un proiect transfrontalier România – Republica Moldova. Ar fi fost foarte important să avem documente pe conac, dar aşa toţi banii s-au dus pe un conac din Republica Moldova. E o zi importantă pentru mine, în condiţiile în care ani de zile la rând am fost acuzaţi că nu facem nimic. Nu am putut face lucrurile forţat, atâta timp cât imobilul avea nişte proprietari”, a precizat Mona Bujor.
Istoria tragică a Conacului Rosetti-Solescu
Gheorghe (Iordachi) Rosat (1796-1846), cel care a întemeiat ramura Rosetti-Solescu, împreuna cu mama sa, Catrina Rosat, si cu sotia sa Ecaterina Surdza, fiica logafatului Dimitrie Sturdza de la Miclauseni -Iasi, s-au stabilit la Solesti, ridicând în partea de sud-est a satului o impunatoare casa cu parter si etaj, îmbinând elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, înconjurat de un frumos parc si un puternic zid de incinta, astazi în cea mai mare parte surpat.
De-a lungul timpului, conacul a cunoscut mai multe evenimente si întâmplari. Aici a avut loc la data de 30 aprilie/12 mai 1844, cununia religioasa a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci presedinte al Judecatoriei Tinutului Covurlui. La 4 aprilie 1909, Elena Cuza, prima Doamna a Principatelor Unite, a fost înmormântata în curtea bisericii, potrivit dorintei sale. În 1949, conacul a fost expropriat si trecut în administrarea G.A.S. Falciu, respectiv a Sfatului Popular al Comunei Solesti.
Conacul ilustreaza evolutia locuintei românesti în cadrul curtii boieresti întarite, la confluenta cu stilul neoclasic. Impresioneaza prin armonia volumelor si planul ordonat de un ax central cu cele trei fronturi rezalit. Plastica decorativa a fatadelor preia elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilastri, casetoane (deasupra ferestrelor), ancadramentele ferestrelor (rectangulare, cu deschideri de arc în plin cintru), acoperis articulat. Initial, conacul avea decoratie în stuc si sobe din teracota de epoca.
Conform datelor Directiei Judetene pentru Cultura (DJC) Vaslui, cutremurul din 1977 a avariat grav imobilul. Lucrarile necorespunzatoare (fara a se tine seama de proiect si de conditiile impuse de aviz) întreprinse de catre Cooperativa Judeteana „Constructorul” în anii 1979 – 1980 au fost sistate de Comitetul de Cultura si Educatie Socialista si Muzeul Judetean Vaslui, în calitate de beneficiari. În anul 1983, monumentul a trecut în administrarea Trustului IAS Vaslui, care a întreprins o serie de interventii brutale, mutilând, în special, finisajele exterioare.
În prezent, conacul Rosetti-Solescu se gaseste într-o stare avansata de degradare. Peretii portanti prezinta fisuri si dislocari, urmare cutremurelor din 1977 si 1990. Acoperisul din zona de sud-est este distrus de intemperii, iar terasa de pe fatada de vest este prabusita. Învelitoarea îmbatrânita si deteriorata faciliteaza patrunderea apelor rezultate din precipitatii, accelerând procesul de degradare. Planseele sunt fisurate si partial si dislocate. Pardoselile, tâmplaria si sobele de teracota sunt disparute, iar instalatia electrica distrusa. Aceasta stare de ruinare caracterizeaza si zidul de incinta, pastrându-se doar câteva fragmente pe laturile de nord si vest.