Arta de a ști să faci un cadou

În episodul de astăzi al Codului bunelor maniere vom învăța totul despre cadouri: când, cum, cui, de ce, în ce fel și ce anume să oferim. A oferi cuiva un cadou nu este un lucru care se face oricum. Trebuie să știi dacă este potrivit să îl faci și ce anume ar trebui să dăruiești. De asemenea, atunci când primim un cadou trebuie să știm cum este bine să procedăm în acel moment.

Cadoul nu este obligatoriu, dar a-l oferi este un gest de bună-creștere și de noblețe sufletească. Oricât am fi de dezinteresați, îl privim cu mai multă simpatie pe cel care nu ne intră în casă cu mâna goală.

Modul în care oferim și primim cadourile se învață. În Japonia, de exemplu, cursurile pe această temă sunt o obișnuință. Nu întâmplător, Japoniei i se mai spune și „țara politeții”.

Simona MIHĂILĂ

* E un semn de nepolitețe să-i oferim cadouri profesorului care ne amenință copilul cu corigența. La fel și unei cunoștințe venite din străinătate și care are o situație materială mai bună decât a noastră. Ar putea interpreta gestul nostru ca pe o invitație la a ne oferi un cadou.

* Între prieteni, în familie, între îndrăgostiți se pot face cadouri oricând. Nu trebuie să așteptăm o zi festivă pentru a-i oferi prietenei noastre o pereche de mănuși de bucătărie, soției o floare sau o ciocolată, soțului un portofel sau o curea, ori bunicii o pereche de papuci de casă. În schimb, cu odraslele noastre trebuie să fim mai precauți. Le vom învăța că trebuie să aștepte un eveniment special pentru a primi un cadou. Altfel, pretențiile lor nu se vor termina niciodată.

* Dacă rugăm pe cineva să ne cumpere un obiect oricât de mic, ne interesăm de preț și îi dăm banii. Ar fi indicat să-l nu îl întrebăm direct cât a costat, deoarece s-ar putea jena, mai ales dacă prețul este foarte mic. Dacă persoana își exprimă, totuși, dorința de a ni-l face cadou, nu protestăm l-a infinit, deoarece ar părea fals. Mulțumim frumos și ținem minte, căci gestul va trebui întors. Totuși, nu ne facem un obicei în a ne ruga prietenii să ne cumpere una sau alta cu promisiunea că vom plăti.

* Cadourile pot fi orice: de la un obiect util (ex. un deschizător de conserve), o tigaie, un set de pahare până la lucruri mai costisitoare, dar nu la prețuri exagerate (cuptoare cu microunde, televizoare, frigidere etc.). Cele extrem de scumpe le putem face cadou fraților, părinților, bunicilor etc.

* Eticheta cu prețul trebuie înlăturată de pe cadouri. Excepție fac discurile și cărțile, dar numai în cazul în care prețul este tipărit pe ele. Dacă există o etichetă atașată de către vânzător, o înlăturăm cu grijă. Între filele cărții punem o felicitare sau hârtie elegantă în care scriem câteva rânduri de suflet. Cel care o primește are voie să noteze, într-un colț, discret, numele celui de la care a primit-o sau, și mai simplu, să lase în ea felicitarea.

* Deschiderea cadourilor se face ținând cont de musafiri. Dacă ai invitat prieteni din mai multe trepte sociale, este bine să eviți acest lucru. Pentru cineva care nu și-a permis să-ți cumpere decât un desfăcător de conserve nu este confortabil să asiste, în prezența celorlalți, atunci când deschizi un cadoul cuiva care ți-a cumpărat o bijuterie din aur sau un ceas scump. Dacă, însă, ai un singur musafir, deschizi darul în preznța lui.

* Este de prost gust ca, în momentul deschiderii cadoului, să protestezi că e prea scump sau, dimpotrivă, să-ți scape că așa ceva mai ai în casă. Mulțumești politicos și te bucuri.

* De mult tact trebuie să dăm dovadă și atunci când copiii noștri ne oferă adouri. Este de așteptat ca micuții să nu fie atât de pricepuți, dar dorința lor de a-ți oferi trebuie tratată cu respect și cu mult entuziasm. Mai târziu, într-o altă conjunctură, îi învățăm cum se cumpără un cadou.

* Cel care a făcut un dar nu insistă prea mult cu întrebarea dacă ne place sau nu.

* Este normal ca, atunci cînd călătorim, să cumpărăm suveniruri pentru prieteni, cunoștințe, rude, colaboratori. Gestul vostru îi va ace pe prieteni să vă prețuiască și mai mult, iar dușmanii vor fi puși în încurcătură.

* Ce ne facem atunci când primim suveniruri iar acestea sunt niște kitchuri? În nici un caz nu ne trădăm nemulțumirea, dar nici nu ne putem lăsa obligați să le privim toată viața. Le vom pune într-un dulap, o vreme, după care le aruncăm sau le dăruim cuiva despre care credem că îi plac.

* Nu dăruim, dacă nu ne pricepem, timbre unui filatelist, accesorii de pescuit unui pescar, culori unui pictor. Ei știu cel mai bine ce anume le trebuie.

* Dacă vrem să ne arătăm recunoștința cuiva care ne-a făcut un bine (medic, profesor, avocat etc.) ne rezumăm la albume de artă, cărți, cutii cu bomboane, dulciuri făcute de noi sau băuturi fine.

* Persoanelor de care nu suntem apropiați nu le oferim îmbrăcăminte sau obiecte de toaletă. Ne rezumăm la o eșarfă, un fular sau o colonie de foarte bună calitate. Nu cumpărăm spray-uri, farduri, ape de toaletă, săpunuri, ciorapi sau alte obiecte numai pentru a nu merge cu mâna goală, pe principiul „gestul contează”.

* Ambalajul unui dar este foarte important. Hârtia, panglicile, sacoșele speciale sunt obligatorii. Nu le învelim în orice fel de hârtie sau în una de cadou care a mai fost folosită și cu altă ocazie.

„Să nu uităm să dăruim în viață flori”

* Orice cadou se oferă însoțit de o floare.

* Nu se oferă și nici nu se țin în casă flori artificiale. Este de foarte prost gust.

* Deoarece avem de unde alege, ar trebui să ne ferim să dăruim banalele trei garoafe, atât de obișnuite în „epoca de aur”.

* Se vor evita florile prea mari sau prea pretențioase: cale, crini imperiali, orhidee, nuferi. Toate florile sunt frumoase, dar vom căuta ca gestul nostru să nu pară unul snob și forțat.

* Florile nu se oferă în ambalaj, oricât de frumos ar fi acesta. Este de prost gust. Florile sunt frumoase prin însăși denumirea lor. Nu le trebuie artificii.

* La aniversări, onomastici și alte evenimente „vesele” numărul florilor oferite trebuie să fie impar. Numai la ceremonii funebre numărul este par.

* Bărbaților nu li se oferă flori decât dacă sunt la spital.

* Unei cunoștințe care se află în spital, nu îi oferim flori cu miros puternic și nici prea mari. Ne gândim să îi și ducem un vas potrivit – o vază frumoasă – pentru a nu fi nevoită să le pună în sticle de lapte sau borcane de gem, așa cum se întâmplă adesea.

* Ghivecele de flori pot înlocui clasicul buchet.

* Un gest foarte elegant este și a oferi flori prin intermediar, fie printr-o persoană particulară (de preferat necunoscută de cel caruia îi trimitem buchetul), fie printr-o firmă specializată. Buchetul să fie însoțit de o carte de vizită sau de câteva rânduri adresate destinatarului. Acesta este obligat să telefoneze expeditorului și să mulțumească.

* În nici o situația nu refuzăm florile care ni se dăruiesc. Regula nu este, însă, valabilă și pentru obiecte. De regulă, nu avem voie să refuzăm un cadou, dar sunt cazuri când acesta poate fi interpretat ca un mijloc de presiune sau de constrângere. A-l acepta înseamnă că accepți să și faci serviciul respectiv. Mai putem refuza și cadoul cuiva care ne-a calomniat, ne-a jignit, ne-a umilit.

* Îndrăgostiții care s-au certat nu își restituie cadourile, decât (de preferință) în situațiile prezentate mai sus. De asemenea, o femeie care nu acceptă o cerere în căsătorie, va restitui inelul de logodnă.

Când e cazul să dăruim cadouri?

Am văzut ce cadouri trebuie să alegem, cum să le dăruim, cui și cînd trebuie să o facem, ce trebuie să spunem, cum le împachetăm. De asemenea, am aflat și cîteva lucruri despre flori.

Dar să vedem și care sunt, în afara zilelor de naștere sau a altor evenimente particulare, cele mai porivite ocazii spre a face un cadou.

* Sfîntul Nicolae – pe 6 decembrie – este una dintre cele mai așteptate sărbători de către copii. Îi vom învăța să-și pună, încă de cu seară, la ușă ghetuțele lustruite de mâna lor. După ce adorm, le vom umple cu daruri (în special dulciuri și fructe) pe care le vor găsi a doua zi de dimineață.

* Crăciunul – 25-27 decembrie – este sărbătoarea Nașterii Mîntuitorului Iisus Hristos. După ce micuții vor adormi, vom pune sub brad atât codourile pentru ei, cât și pentru ceilalți membri ai familiei, prieteni etc. Dimineața primei zile de Crăciun va fi dedicată deschiderii cadourilor în jurul bradului, în prezența familiei reunite.

* De Anul Nou se dau bani copiilor care ne ură. La masa festivă de Revelion, sub șervetul fiecărui invitat se va pune câte un mic cadou: un pix, o agendă, un calendar, o bijuterie, cosmetice, un obiect ornamental etc. Orice este binevenit. Ideea este ca fiecare să intre în noul an primind un cadou.

* 1 Martie este prima zi a primăverii și sărbătoarea Mărțișorului. Se oferă flori și mărțișoare legate cu tradiționalul șiret în alb și roșu. În mod nejustificat, în ultimii ani piața a fost invadată de mărțișoare de prost gust care nu au nici o legătură cu semnificația primei zile de primăvară. În mod normal se oferă mărțișoare tradiționale în formă de flori, barză, inimioară, cheiță, dar și din acelea care întruchipează norocul: trifoi, potcoavă, coșar etc. Femeile își pot da mărțișoare una alteia, dar nu și bărbaților. Oferirea unui mărțișor se face elegant și cu drag. În nici un caz nu-l vom lăsa pe masa colegei cât acesta lipsește, dar nici nu-i vom trânti un pumn de mărțișoare pe birou invitând-o să și-l aleagă pe cel care îi place.

* Floriile este sărbătoarea florilor din duminica premergătoare primei zile de Paște. Toți cei care poartă nume de flori trebuie felicitați, fie la telefon, în scris, sau trimițându-le o floare. Dacă suntem invitați de cineva care își serbează onomastica, îi vom oferi pe lângă floare și un cadou

* Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului. Le oferim copiilor din familie, dar și celor din vecini, dulciuri, ouă și iepurași de ciocolată. Copiiilor noștri le cumpărăm hăinuțe noi pe care le vor îmbrăca la Înviere și în prima zi de Paște

La ce evenimente mai dăruim cadouri

* La naștere și la botez vom duce cadouri atât mamei cât și copilului. Ne putem consulta cu familia copilului, pentru că este neplăcut ca aceasta să se aleagă cu două cărucioare, două premergătoare și tot așa. Nașii trebuie să îi ducă finului, în afară de trusoul obișnuit și un cadou valoros, pe care să îl aibă toată viața: un serviciu din porțelan fin, o bijuterie din aur, un tacâm din argint etc. Nici mama nu trebuie uitată de nași. Un cadou potrivit ar fi o bijuterie, un ceas, un tablou, o carte, o vază, un parfum etc.

* Prospăt căsătoriții au nevoie de lucruri utile pentru casă. Pentru a evita „surpriza” dublelor cadouri, ar fi de prefertat să discutăm cu ei sau cu părinții lor. În ziua nunții vom oferi, obligatoriu, flori. Mirele trebuie să-i facă un cadou miresei.

* Într-o căsnicie frumoasă, ziua căsătoriei se aniversează în fiecare an. Cadourile vor fi folositoare pentru casă. Demne de reținut sînt și denumirile acestor aniversări: la un an – nunta de hîrtie; la 3 ani – nunta de piele; la 5 ani – nunta de lemn; la 10 ani – nunta de cositor; – la 12 ani – nunta de mătase; – la 15 ani – nunta de porțelan; la 20 de ani – nunta de cristal; la 25 de ani – nunta de argint; la 30 de ani – nunta de perle; la 40 de ani – nunta de rubin; la 50 de ani – nunta de aur; la 75 de ani – nunta de diamant. Având în vedere scăderea duratei de viață, în multe locuri din lume și din țara noastră, nunta de diamant se sărbătorește la 60 de ani de căsătorie.

* Când un om politicos merge în vizită într-o casă cu copii, nu va intra cu mâna goală. Va cumpăra bomboane, fructe, ciocolată, o carte de colorat, o cutie de ecuarele etc. Când suntem invitați la masă sau la petrecere, fără a fi un eveniment deosebit, vom aduce flori sau o băutură bună.