Home » Administratie » Șoseaua de ocolire, "centură" de promisiuni mincinoase

Șoseaua de ocolire, "centură" de promisiuni mincinoase

Bârlădenii sărbătoresc 14 ani de când sunt mințiți fără încetare în legătură cu amenajarea șoselei de centură care îi va scăpa de traficul greu. În toate campaniile electorale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură, în timp ce blocurile se ruinează bucată cu bucată, iar oamenii dorm cu calmantele pe noptieră. După aproape un deceniu și jumătate de gogoși electorale, guvernanții au aruncat osul și mai departe, oferindu-și timp pentru alte minciuni încă șase ani de acum înainte.

Simona MIHĂILĂ

Anul acesta, cetățenii Bârladului „aniversează” 14 ani de când sunt mințiți continuu că vor avea parte de o șosea pentru circulația mașinilor de tonaj greu. Profitând de necazul a mii de oameni disperați de zgomot, de haos, de zdruncinături în propriilor lor paturi, politicieni locali din PSD, PNL și PDL (momentan dizolvați, recombinați, amestecați și recuplați în diverse formule și formațiuni ale căror nume nu au importanță, întrucât sunt aceeași oameni dintotdeauna), nu au făcut decât să le smulgă voturi și să le ofere promisiuni, privindu-i pe oameni în ochi. Cu aceeași nerușinare, în dorința de a-și face gogoșile electorale cât mai credibile, au aruncat în vânt sume uriașe de bani proveniți din contribuția publică pentru cantități industriale de hârțogăraie cu nume pompoase – prefezabilitate, fezabilitate, de impact, pentru proiecte, telefoane, deplasări, comitete și comisii și tone întregi de corespondență. Totul, pe timpul, pe nervii și pe banii noștri, ai tuturor.

Repede, faceți hârtii, ca vin banii peste noi!

În fiece campanie electorală, că au fost alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură. Și au câștigat. Un fotoliu călduț, o leafă frumoasă, o funcție ochioasă și multiple avantaje de care proștii care au votat nu trebuie să știe. Nu e treaba lor.

Treaba lor a fost să aplaude cu foc, în urmă cu exact 14 ani, când li s-a făcut prima promisiune mincinoasă legată de construirea șoselei ocolitoare. În 2001, mii de bârlădeni cu creierii zdruncinați de huruitul și trepidațiile mașinilor de tonaj au trăit sentimentul victoriei asupra traficului greu. Guvernanții PSD le-au cerut autorităților locale să facă repede-repede un studiu de prefezabilitate că vin banii! Ședință de Consiliu Local, toată lumea la costum, regulamentar. Au fost alocate 60 de milioane de lei vechi. Cu surle și trâmbițe.

La vremea aceea, cu banii ăștia ar fi putut cumpăra lejer un apartament cu două camere pe care să-l ofere unei familii necăjite, dar autoritățile i-au cheltuiet pentru niște hârtii care n-au folosit niciodată, nimănui.

Guvernanții nu s-au mai luat de vorbă și nimeni altcineva nu a mai adus în discuție, mulți ani după aceea, problema șoselei de centură. Cu excepția presei locale care, asaltată permanent de scrisori și telefoane din partea cetățenilor, a consumat râuri de cerneală și a ocupat ediții întregi scriind despre disprerarea oamenilor, dar și despre dezastrul la care erau condamnate blocurile orașului.

Mai trebuia o hârtie

Au fost câteva tentative și din partea autorităților locale de a-i trage de mânecă pe guvernații care au uitat definitiv de promisinile făcute. Niște memorii, niște zvâcniri în presă, o vizită a lui Ion Mitrea, ministrul de atunci al Transporturilor care a servit o cafea la primărie și a plecat cu un teanc de hârtii a căror urmă nu s-a mai aflat vreodată.

A fost și o vizită a lui Ion Iliescu, la un moment dat. Deși aleșii locali s-au dat de ceasul morții văruind borduri și dând cu târnul prin centru de trei ori pe zi, Iliescu nu a dat hârtiilor băgate sub nas mai multă atenție decât le-a dat Mitrea.

Abia în 2007, ca un preludiu al campaniei electorale pentru alegerile locale, la primărie a fost primită o scrisoare care abunda în expresii de genul „avem plăcerea să” și în care Compania de Drumuri Naționale îi asigura pe cetățeni că „urmărește cu strictețe rezolvarea problemelor legate de decongestionarea traficului”.

Compania anunța cu emfază, în termeni care nu lăsau loc de interpretări asupra grijii sale nemărginite pentru această problemă a Bârladului, că „sub comada” sa (după cum s-au exprimat „specialiștii”) va fi realizat … un alt studiu. De fezabilitate, de data asta. Alți bani, alte avize, alte semnături, alte documente. Păi, cum să construiești ceva în țara asta doar pe baza unui singur dosar de hârtii, în doar șase ani? Mai trebuia o hârtie!

Speranțe sincere și rânjete mincinoase

Și iarăși, cei peste 1.000 de cetățeni cu creierii ferfeniță de huruitul camioanelor s-au umplut de speranță. Mai ales că, doar cu o jumătate de an înainte de alegerile locale, aleșii de la centru le-au aruncat o altă ciozvârtă pe care oamenii s-o roadă în liniște până or trece alegerile: o hotărâre de Guvern prin care Ministerul Transporturilor va finanța construirea șoselei de centură, de la un capăt la altul. Acum, în preajma alegerilor, s-au găsit bani!

Mai scria acolo, în hotărâre, de aprobarea unor „indicatori tehnico-economici”. Dar pentru urechile zăpăcite ale oamenilor hurducați zi și noapte de roțile gigantice ale TIR-urilor care păreau că lovesc direct în zidurile blocurilor, astea erau detalii. Dacă erau acolo, la Guvern, experți care să se sacrifice pe altarul liniștii cetățenilor, nu mai era nevoie de nimic. Doar vorba-i vorbă în țara asta!

Alte studii, alți bani

Din acest moment, părea că nimic nu mai putea sta în calea „inevitabilului”. În așteptarea minunii, oamenii strângeau tare din dinți, de fiecare dată când blocul se clătina și își impuneau răbdare. Speranța că în curând vor scăpa le dădea putere să îndure.

La finalul lui 2008, orașul primește o lovitură frontală: la primărie vine o scriosare prin care Ministerul Transporturilor anunță că nu mai finanțează investiția, dar că a pus-o pe lista de așteptare a unui program european. În schimb, alte cerințe cu iz de matrapazlâc birocratic: cică „în perioada imediat următoare” va fi organizată licitație pentru „elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a detaliilor tehnice de execuție”. Altul? Alt proiect? Alte detalii? Alți bani?!

Iar vin banii!

Anul următoar, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, o altă scrisoare îi face pe bârlădeni să-și mai vină în fire după palma luată peste ochi la finele lui 2008. Erau anunțați că, gata, totul e rezolvat: finanțarea șoselei de centură a fost aprobată. Alte pregătiri, alte discursuri sforăitoare din partea politicienilor locali care se agățau și ei de ceva „negru pe alb”, în timp ce îndemnau electoratul să voteze cu încredere. Mai ales că, de data asta, în scrisoare se promitea solemn (cum altfel?) că va avea loc „o întâlnire cu reprezentanții dumneavoastră pentru a stabili de comun acord traseul acestei variante de ocolire”.

Iarăși forfotă. Serul injectat își făcea efectul: toată lumea se pregătea pentru marea schimbare, pentru noua viață. Aceea în care somnul de noapte va începe la 22 și se va termina dimineața la o ră rezonabilă, fără ca oamenii să sară drepți de câte ori trec convoaiele de camioane; în care odihna după-amiezii nu va fi tulburată de zdrăngănitul sticlăriei de prin dulapuri și a vitrinelor mobilierului; în care care nu vor mai număra săptămânal noile fisuri apărute pe pereți și în câte locuri a mai căzut tencuiala.

Mai serviți o bombonică!

Oamenii au fost menținuți în aceeași stare de minunată plutire și în 2010, când guvernarea PDL le-a dat indicații slujbașilor din teritoriu să organizeze conferințe de presă cu sucuri și covrigei în care să anunțe că a fost aprobat traseul. Cu arătătorul în mână, fostul senator Vasile Pintilie le-a explicat ziariștilor pe unde va trece șoseaua de centură. Cică va intra prin sud, va trece prin est și va ieși prin nord. Și ca treaba să pară serioasă de tot, s-a spus că guvernul a și pregătit purcoiul de bani (1,2 milioane de euro) pentru exproprierile ce urmau pentru a face loc șoselei.

Odată ciocnită cupa de șampanie, toată lumea s-a pus pe așteptat. Lunile treceau și nu se mișca nimic. Între timp, locuitorii străzilor pe care mașinile de tonaj greu forfoteau ca pe autostradă, vor fi reluat vârtos consumul de calmante pentru a nu ajunge, totuși, la balamuc.

Lovitură la centură

   După aproape un an (mai exact, în primăvara lui 2011) de la Primăria Bârlad a plecat către București o adresă prin care autoritățile locale cereau vești. Din răspunsul vag oferit de instituțiile statului, s-a desprins o singură idee: că hârtiile sunt plimbate cu succes dintr-un birou în altul.

La finalul lui 2011, aceleași instituții răspund din nou, altor adrese trimise între timp de edilii orașului. Într-un dispreț profund pentru speranțele sutelor de bârlădeni care și-au ruinat locuințele și s-au îmbolnăvit de nervi așteptând ca politicienii să-și onoreze promisiunile, călcând în picioare miile de voturi de încredere venite din partea localnicilor, Ministerul Transporturtilor, condus în acel moment de Anca Boagiu, i-a dat Bârladului suprema lovitură: șoseaua de centură va fi construită undeva între anii 2014 – 2020.

Recent, primarul Constantin Constantinescu și-a permis să-l „deranjeze” cu această problemă spinoasă pe premierul Victor Ponta, aflat în vizită în județ. Printre zâmbete largi și glumițe în totală discordanță cu gravitatea problemei, Ponta și-a pus la subraț dosarul șoselei de centură, grăind la fel de „concret” ca Mitrea și Iliescu în trecut: „Vom vedea”. L-a asigurat pe primar că se va interesa și-i va da un răspuns.

„Sunt curios ce se va întâmpla, dacă voi primi vreun răspuns, dar nu mai am nicio speranță”, ne-a declarat primarul Constantinescu.

În orice caz, până în 2020 mai sunt șapte campanii electorale și tot atâtea ocazii minunate pentru politicieni să-și bată joc de proștii pe spinarea cărora câștigă lefuri uluitoare și avantaje nesimțite.

Istoria circulației traficului greu la Bârlad

Până în 2004, mașinile de tonaj greu aveau ca principală rută de traversare a Bârladului Bulevardul Epureanu, strada cu cele mai vechi blocuri din oraș (construite între 1955 și 1970).

Ulterior, primarul Constantinescu a decis devierea unei părți a traficului greu pe strada Vasile Pârvan. În acest moment, autovehicolele care traversează Bârladul dinspre nord (SC Rulmenți SA) spre sud (SC Confecții SA) trebuie să circule pe Republicii – Epureanu – Nicolae Bălcescu – Ștefan Procopiu – Republicii – Tecuciului.

În sens invers (sud-nord), au la dispoziție strada Vasile Pârvan, pe traseul: Tecuciului – General Milea – Mihai Viteazu – Paloda – Leningrad – Ioan Popescu – Vasile Pârvan – Republicii.

Bârlădenii sărbătoresc 14 ani de când sunt mințiți fără încetare în legătură cu amenajarea șoselei de centură care îi va scăpa de traficul greu. În toate campaniile electorale, actorii politici au jucat, la Bârlad, cartea șoselei de centură, în timp ce blocurile se ruinează bucată cu bucată, iar oamenii dorm cu calmantele pe noptieră. După aproape un deceniu și jumătate de gogoși electorale, guvernanții au aruncat osul și mai departe, oferindu-și timp pentru alte minciuni încă șase ani de acum înainte. Simona MIHĂILĂ Anul acesta, cetățenii Bârladului „aniversează” 14 ani de când sunt mințiți continuu că vor avea parte de…

Review Overview

User Rating: 4.67 ( 8 votes)

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: