Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la șefia SRI: "Corupția reprezintă, în continuare, un factor de risc pentru siguranța națională"

Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la șefia Serviciului Român de Informații (SRI), cu 498 de voturi ”pentru” și 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care și-au exprimat votul.

Eduard Hellvig a declarat, luni, în plenul Parlamentului, după validarea sa în funcția de director al SRI, că, în continuare, corupția reprezintă un factor de risc pentru siguranța națională, afectând economia și subminând funcționarea instituțiilor.

„Consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacității de apărare a siguranței naționale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupția reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranța națională, afectând economia și subminând funcționarea instituțiilor”, a arătat el.

Hellvig a menționat necesitatea unui stat puternic.

“Când istoria s-ar putea să nu mai aibă vreodată răbdare cu noi, dacă vrem ca România să rămână în picioare, va trebui să avem un stat puternic, clădit pe un parteneriat democratic, cu propriii cetățeni și pe piloni instituționali solizi”, a explicat Hellvig.

El a arătat că dorește aprofundarea cooperării operaționale și a schimbului de informații cu partenerii euro-atlantici, în special cu SUA, în contextul escaladării tensiunilor în regiunea nostră și a deciziilor de repivotare militar-strategică a NATO în estul Europei.

Directorul SRI a menționat că instituția pe care o va conduce a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de reorganizare și modernizare, devenind un vector de stabilitate națională.

“Responsabilitatea de asigurare a securității cibernetice a Ucrainei reflectă statutul obținut în cadrul comunității de informații euro-atlantice. Prioritatea Serviciului în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței, atât în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, cât și în context geostrategic tensionat”, a mai spus Eduard Raul Hellvig.

Secretarul Camerei Niculae Mircovici a anunțat, de la tribuna Parlamentului că, din totalul de 564 de parlamentari, și-au exprimat votul 513 senatori și deputați.

Pentru numirea lui Eduard Hellvig au votat 498 de parlamentari și s-au înregistrat doar 15 voturi împotrivă.

Mircovici a afirmat că, potrivit prevederilor Articolului 76, alin 2 din Constituția României, numirea în funcție se face cu votul majorității parlamentarilor prezenți.

”A fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea lui Eduard Hellvig la șefia Serviciului Român de Informații”, a mai precizat Niculae Mircovici.

Comisia de control al activității SRI a avizat, săptămâna trecută, favorabil nominalizarea acestuia la șefia Serviciului, la propunerea președintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 7 voturi „pentru” și unul „împotrivă”.

Eduard Hellvig a fost europarlamentar și vicepreședinte PNL, deputat și ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al președintelui Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

Hellvig are 40 de ani și a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzațiilor de incompatibilitate formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

În decembrie 2014, Hellvig a câștigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casație și Justiție, care a respins raportul inspectorilor de integritate.

La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obținut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.

La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obținut un nou mandat de eurodeputat.

A fost secretar general al PNL din 2011 și până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidențiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiați lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât și de Iohannis, atunci când aceștia au fost președinți ai PNL.

În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC și secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, iar între anii 2006 și 2007 a fost europarlamentar.

Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC și s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câștigat alegerile.

După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în București, unde a devenit un apropiat al președintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potențial guvern liberal.

Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreședinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Președinția României Mugur Isărescu și în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.

El a fost și broker la Bursa de Valori București în perioada 1997-1998 și coordonator de programe la Fundația Soros, în 1995.

Eduard Hellving a absolvit specializarea Științe Politice din cadrul Facultății de Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securității și apărării la Colegiul Național de Apărare, Universitatea „Carol I”, București și la Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București.

Potrivit declarației de avere, Hellvig deține cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) și în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafețe de 401, respectiv 665 de metri pătrați.

El menționează în ultima declarație de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) și în Bihor, în suprafață de 143, respectiv 210 metri pătrați.

Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei și 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menționat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.

El menționează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum și către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.

Eduard Hellvig mai trece în declarația de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.

Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obținuți ca vicepreședinte al Camerei Deputaților și 31.031 euro, obținuți ca eurodeputat. Totodată, soția sa a obținut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.

Sursa: mediafax.ro