Cum ne ferim de șocul anafilactic

de Roxana NĂSTASĂ

Unele antibiotice, unele antiinflamatoare nonsteroidiene, vaccinurile, înțepăturile de insecte sau unele alimente pot provoca reacții alergice mai ușoare sau mai severe. Uneori însă, alergiile pot ajunge la șoc anafilactic.

„Anafilaxia sau șocul anafilactic reprezintă o reacție alergică brutală a organismului, declanșată de factori multipli și care apare la câteva minute după intrarea în contact cu substanța alergenă. Dacă nu reacționam în timp util, șocul anafilactic pune în pericol viața persoanei afectate”, explică doctorul Tudor Ciuhodaru.

Gravitatea reacțiilor variază de la un eritem (roșeață sub formă de pete, care apare pe pielea corpului) ușor pruriginos la deces în câteva minute. Două treimi dintre decesele prin șoc anafilactic sunt produse prin sufocare, în urma edemului laringian.

Simptomele sunt dintre cele mai diverse, începând de la eruptii alergice, mâncărimi, edem (umflătură nedureroasă rezultată prin acumulare de lichid seros în țesuturi) facial, grețuri, vărsături, crampe abdominale, dificultăți de respirație, răgușire, senzația de disconfort la înghițire, tulburări de ritm cardiac sau colaps (scăderea brusca a tensiunii arteriale, puls rapid și foarte slab).

„Apar pete pe corp, dificultăți respiratorii și apoi șocul anafilactic. Mai ales la cei care se știu cu probleme, cu alergii, este și un grad mai mare de risc. De la alergii la praf, acarieni, polen până la înțepături de insecte pot provoca anafilaxia. Evoluția este bruscă, dramatică și e necesară asistență medicală de urgență. Dacă reacțiile alergice au apărut, soluțiile salvatoare sunt antihistaminicele, antiinflamatoriile steroidiene si simpaticomimeticele (adrenalina)”, mai explică dr. Tudor Ciuhodaru.

Auto-injectoarele

Pacienții cu teren anafilactic dovedit trebuie să aibă permanent asupra lor asupra lor auto-injectoare cu adrenalină eliberate pe bază de prescripție medicală.

„Cei care se știu cu probleme e recomandat să poarte cu ei autoinjectoare. Utilizarea acestor «stilouri» permite câstigarea de timp până la sosirea ajutorului medical”, a mai spus doctorul Ciuhodaru.

Substanțele care pot provoca șocul anafilactic

Substanțele care pot provoca șocul anafilactic sunt dintre cele mai diverse și printre ele se numără medicamentele, înțepăturile de insecte, alimentele, latexul.

Printre medicamentele care pot da reacții anafilactice se numără penicilina, aspirina și insulina. Potența acestora crește prin administrare parenterală. Adică atunci când medicamentele sunt administrate pe altă cale decât cea digestivă (de exemplu, intramuscular sau intravenos). Excipienții medicamentoși pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu, lactoza.

Întepăturile de insecte – viespi, albine, păianjeni – sunt o cauză destul de răspândită a șocului anafilactic. De altfel, foarte mulți au reacții alergice la veninul de viespe și albină.

Alimentele precum arahidele, ouăle, laptele sunt alergeni alimentari și pot provoca șoc anafilactic. Latexul – alergia la latexul natural din care sunt confecționate mănușile constituie o cauză importantă de șoc anafilactic la personalul medical.

Semnele si simptomele unei reacții anafilactice

Printre simptome se numără prurit (mâncărime intensă a pielii) la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mâinilor și picioarelor, disfonie (răgușeală), dispnee (greutate în respirație), palpitații, disfagie (greutate la înghițit), crampe abdominale și greață.

Semnele unei reacții anafilactice sunt urticarie (erupție de natură alergică, sub formă de bășici roșii sau albe, care produc mâncărime), angioedem (umflatură nedureroasă rezultată din infiltrarea unui lichid seros la nivelul unui vas de sânge), edem laringian (umflatură nedureroasă rezultată din infiltrarea unui lichid seros la nivelul laringelui), wheezing – suierat in respirație, tahicardie, hipotensiune, colaps, vomă și diaree.