Home » Social » Muzeul „Vasile Pârvan” a făcut un prim pas către o colaborare îndelungată cu renumiți paleontologi americani

Muzeul „Vasile Pârvan” a făcut un prim pas către o colaborare îndelungată cu renumiți paleontologi americani

de Mihaela NICULESCU

În perioada 20-24 iunie, secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” l-a avut ca oaspete pe Jay Kelley, profesor al Universității din Arizona, cercetător afiliat al Universității Harvad și cercetător asociat al Institutului Smithsonian. Ilustrul paleontolog a fost invitat de doctorul Laurențiu Ursachi, muzeograf la muzeul bârlădean, care a primit de la Jay Kelley asigurarea că pe viitor va beneficia de o colaborare cu mai mulți specialiști paleontologi americani pe care acesta îi va recomanda secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului „Pârvan”.

Pe 21 iunie, Jay Kelley a susținut o conferință la secția Științele Naturii, cu titlul „Biogeografia și paleobiologia maimuțelor din Miocenul superior al Eurasiei”. Oaspetele american nu s-a rezumat doar la a le vorbi bârlădenilor despre primatele și hominidele Miocenului Superior al Eurasiei, ci a dorit să meargă și în teren la prospecțiuni și săpături, în două din cele mai cunoscute situri ale județului Vaslui, cele de la Pogana și Gherghești. Pasionat de studiul maimuțelor, Jay Kelley împreună cu muzeograful Laurențiu Ursachi și două cadre didactice de la Universitatea din Iași au mers în teren la Gherghești pentru lucrări de prospecțiuni. Materialul fosilifer cercetat până în acel moment la Gherghești i-a îndreptățit pe cercetători să creadă că vor descoperi elemente scheletice care să aparțină unor specii de maimuțe (gorile). În arealul județului Vaslui nu au fost identificate până în prezent elemente scheletice care să fie atribuite maimuțelor, cu toate că în jurul României, în Cehia, Bulgaria, Grecia și Ungaria, a fost pusă în evidență prezența acestor primate.

Materialul fosilifer descoperit și depozitat în Muzeul «Pârvan» ne dă speranțe că în curând vom avea și dovada existenței în teritoriul județului Vaslui a maimuțelor care au trăit acum 8-5,3 milioane de ani în urmă”, ne-a declarat muzeograful Laurențiu Ursachi.

În perioada 20-23 iunie, Jay Kelley a fost prezent în teren în cadrul unei activități de cercetare a sitului de la Pogana. Împreună cu o echipă de colaboratori, formată din studenți ieșeni, dar și din cetățeni din Fruntișeni și Pogana, care au acceptat să lucreze ca voluntari, însoțiți de doctorul Laurențiu Ursachi, au făcut o descoperire pe cât de interesantă, pe atât de rară. Au descoperit o falangă ce ar putea fi atribuită unui animal care trăia în zona noastră cu 5,3 milioane de ani în urmă.

Descoperirea, la care a asistat profesorul Jay Kelley, constă într-o falangă pe care o considerăm a aparține unei specii extrem de rare în peisajul paleontologic al României, respectiv chalicotherul. Era un animal cu un cap asemănător calului, cu un corp masiv de rinocer, iar picioarele se finalizau cu câte trei gheare. Rămâne să căutăm în continuare alte indicii pentru a ști cu siguranță dacă falanga descoperită la sfârșitul lunii trecute la Pogana aparținea cu adevărat chalicotherului”, a mai precizat Laurențiu Ursachi.

Tot cu prilejul săpăturilor făcute la Pogana au fost descoperite elemente noi scheletice de vertebrate continentale: fosile de mastodonți, deinotheri, antilope, hiene, rinoceri. În urma săpăturilor au fost descoperite și elemente scheletice de la calul tridactil (cu trei copite) și dinți de rinoceri (chiloterium). Toate acestea urmează să fie preparate și diagnosticate în laboratorul de științe ale naturii din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan”. Demn de precizat este faptul că situl paleontologic de la Pogana a fost descoperit în anul 2008 de către o echipă formată din profesorul Vlad Codrea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, muzeograful Laurențiu Ursachi și doctorul Daniel Bejan din Bârlad.

Contactul ilustrului paleontolog american cu Bârladul a fost interesant, declarându-se impresionat de munca cercetătorilor de aici și de valoarea descoperirilor.

Jay Kelley, aflat pentru prima dată în Bârlad, ne-a mărturisit că a rămas uimit de materialul paleontologic descoperit în timp și depozitat la Muzeul «Pârvan», dar și de strădania muzeografilor și colaboratorilor lor. A rămas impresionat de cele trei țestoase aflate în schelet complet descoperite anul trecut la Crețești, o descoperire rară pentru Europa. Toate aceste lucrări în teren din perioada 20-24 iunie nu ar fi putut fi realizate fără aportul studenților Facultății de Geologie a Universității «Alexandru Ioan Cuza», coordonați de doctorandul Bogdan Haiduc și asistentul universitar Bogdan Rățoi, cu care muzeul bârlădean are o colaborare foarte bună.

Alături de aceștia a fost prezent în teren și Fernando Perniciano, un italian care de un an face voluntariat la secția Științele Naturii a Muzeul <<Pârvan>>. Acesta este de altfel și cel care a suportat financiar transportul studenților și profesorilor la siturile paleontologice de la Pogana și Gherghești. Fernando Perniciano este inițiatorul unui proiect de voluntariat la care au aderat 35 de specialiști din țară, din Bârlad și comunele limitrofe, iubitori ai științelor naturii și paleontologiei. De la 1 ianuarie acest proiect a fost întocmit în baza legii voluntariatului, respectând toate condițiile legale, și se află pe masa directorului muzeului, Mircea Mamalaucă, pentru aprobare.

About Tehno Redactor