Episcopia Hușilor susține celebrarea Paștelui odată cu catolicii și reformații

Episcopia Hușilor, condusă de Episcopul Ignatie, susține celebrarea Paștelui odată cu catolicii și reformații, așa cum au cerut fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi.

PS Ignatie, Episcopul Hușilor, este primul mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române care rezonează la ideea lansată de fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi pentru sărbătorirea Învierii în aceaşi zi cu catolicii şi protestanţii.

„Noul ca vechi (Paștile și calendarul). Sfântul Ioan Damaschin este cel care ne spune că întruparea Fiului lui Dumnezeu este „cea mai mare noutate din toate noutățile și singurul nou lucru sub soare”. Dacă Nașterea lui Hristos, Crăciunul, este noutatea absolută, de ce vrem ca Paștile, Învierea Sa, să rămână atașate de vechiul „absolut” al calendarului? Tot ceea ce este de la Hristos este înnoitor și se înnoiește permanent. Inclusiv Tradiția este înnoitoare și dinamică, având permanent legată de ea fidelitatea credinței față de propriile rădăcini ale adevărului și ale autenticității. Lumina sfântă va veni și „pe nou”, pentru că vine de la Hristos, noutatea absolută, nu de la calendarul pe vechi. Mai mult, lumina din noaptea de Paști dintr-un sat izolat din Vaslui, care sigur nu are aeroport, este la fel de sfântă  ca şi cea care vine pe avion de la Ierusalim. Și cred cu tărie că va fi la fel de înnoitoare ca și aceea, pentru că Paștile cel adevărat, așa cum ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur, este săvârșirea Euharistiei, Hristos euharistic, Lumina lumii. Bonus. O întrebare pentru „cei încremeniți în proiect”: de ce de Crăciun preferăm să fim cu „noul”, iar de Paști vrem cu tot dinadinsul să fim cu „vechiul”? Doar este Același Hristos, noutatea absolute”, afirmă PS Ignatie, Episcopul Hușilor.

Și mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, a susținut ideea ca Biserica Ortodoxă Românăsă sărbătorească Paștile în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian.

Pe de altă parte, însă, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a respins propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu credincioșii catolici și ortodocși, argumentând că „noi respectăm toate cele trei condiţii de la Sinodul I Ecumenic înscrise într-un canon al sărbătoririi Paştelui. Adică să fie după echinocţiul de primăvară, după Paştele evreilor şi după Lună plină. Dacă una din aceste condiţii nu se împlinește, se amână o lună ca să fie toate împlinite. De aceea, perioada la care variază data Paştelui este de 5 săptămâni. Catolicii, în primul rând, au uneori Paştele înainte de Paştele evreilor. Adevărat este că noi sărbătorim Paştele după calendarul neîndreptat, că aşa a hotărât Sinodul de la 1923 de la Constantinopol, când s-a îndreptat calendarul în partea de răsărit. În partea de apus, a îndreptat calendarul în secolul al XVII-lea”.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat cererea unor personalități ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept „ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe. Universitarul clujean Adrian Papahagi a anunțat, că după Paști, va iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor, ca și Crăciunul, pe calendarul gregorian, astfel încât românii să sărbătorească Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), „și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice”.