Râul Bârlad asigură apa potabilă pentru municipiul Vaslui! Barajele Solești și Pușcași vor fi folosite în cazuri extreme

de Dănuț CIOBANU 

Municipiul Vaslui este alimentat cu apă potabilă din râul Bârlad. Pentru a crește debitul râului este deversată apă din acumularea Tungujei, din comuna Țibănești – județul Iași. Acumulările Pușcași și Solești, care au un grad de umplere redus, intră în rezervă și vor fi folosite doar în situații de urgență. Până în primăvara anului viitor nu sunt probleme în asigurarea apei potabile.

Ticu Bahnariu directorul tehnic SC Aquavas – Sucursala Vaslui, a spus că pentru trei – patru zile a fost o problemă pe râul Bârlad și s-a luat apă din acumulările Pușcași și Solești. Din momentul în care respectivele deficiențe vor fi remediate se va lua apă 100% din râul Bârlad pentru consumul din municipiul Vaslui.

În prezent, barajul de la Șolești are un grad de umplere de 47% (5,7 milioane metri cubi de apă), iar la Pușcași un grad de umplere de  74% (3,7 milioane metri cubi de apă).

„Nu avem probleme cu asigurarea apei potabile până în perioada aprilie – mai a anului viitor. Acumulările de la Solești și Pușcași intră în rezervă și vor fi folosite doar în cazuri extreme. În rest luăm apă din râul Bârlad. Până în primăvara anului 2024 nu sunt probleme de alimentare cu apă în municipiul Vaslui. Nu sunt probleme nici în Bârlad, Huși și Negrești”, a spus Ticu Bahnariu.

În ultima perioadă, județul Vaslui se confruntă cu o secetă hidrologică fără precedent. Lipsa precipitațiilor din ultimii ani a făcut ca o parte din cursurile de apă sau sectoare de cursuri de apă să fie secate. Datele de la jumătate acestui an indică faptul că 22 de râuri au secat în totalitate, în timp ce alte cursuri de apă au debite foarte scăzute, iar seceta a afectat sever sectoare de cursuri de apă de zeci de kilometri.

Suprafaţa totalǎ a judeţului Vaslui este de 531.689 hectare (ha), din care: 401.488 ha teren agricol (75,5%); 130.201 ha teren neagricol (24,5%). Suprafaţa de teren agricol (401.488 ha) se compune din 292.679 ha (73%) teren arabil, 86.549 ha (21,6 %) pășuni, 7.845 ha (2%) fânețe, 11.672 ha (3%) vii, 2.743ha (0,4) livezi și arbuști fructiferi.

De asemenea, suprafaţa de teren neagricol (130.201 ha) este alcatuitǎ din 75.007 ha (58%) păduri și alte terenuri forestiere, 5.659 ha (4,2%) terenuri cu ape și ape cu stuf, 10.760 ha (8,2%) căi de comunicație și căi ferate, 14.776 ha (11,2%) terenuri ocupate cu construcții și curți etc.

Din păcate, o mare parte din suprafețele arabile din județ au un grad de fertilitatea scăzut, lucru care influențează prețurile cu care se tranzacționează terenurile. Gradul de fertilitate al terenurilor este următorul: clasa I de fertilitate 5.834 hectare, adică 1,45% din totalul suprafeței arabile; clasa II de fertilitate 93.060 hectare (23,2%); clasa III de fertilitate 158.008 hectare (39,4%); clasa IV de fertilitate 105.896 hectare (26,5%); clasa V de fertilitate 38.241 hectare (9,5%).