Cel mai tânăr prefect din România

La numai 36 de ani, Andrei Puică a fost însărcinat să conducă destinele unuia dintre cele mai năpăstuite județe din România. Numit din primăvara acestui an ca prefect al județului, Puică se poate lăuda ca fiind cel mai tânăr prefect din România la momentul actual.

– Blamat de unii, lăudat și apreciat de alții, ați ajuns la cârma județului Vaslui, în funcția de prefect, în primăvara acestui an. Astfel, județul Vaslui se poate lăuda cu cel mai tânăr prefect din țară. Cine este, de fapt, Andrei Puică?

– M-am născut la 7 februarie 1978, la Iași, dar am fost crescut la Huși. Așa că pot spune că sunt vasluian și hușean get-beget. Tot la Huși mi-am făcut și primele studii și am absolvit Liceul “Cuza Vodă”. Sunt necăsătorit, deocamdată, dar acest lucru se va schimba cât de curând. După terminarea liceului, am urmat cursurile Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor Iași, promoția 1997-2001. După absolvire, timp de un an am făcut studii aprofundate cu specializarea agro-bussines. În același timp, de fapt în perioada 2001-2005, am lucrat ca și consilier de specialitate la Centrul de Informare “Europa” Vaslui, din cadrul Consiliului Județean. Între 2005-2006, am fost manager în cadrul proiectului tinerilor profesioniști, apoi manager public în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, trei luni director coordonator adjunct la Direcția pentru Agricultură Vaslui, în 2012 am fost numit subprefect și, din primăvara acestui an, prefect. Politică am făcut până în 2005 și am fost membru PSD. După acest an, statutul de manager public nu era clar, așa că am renunțat la politică.

– Care sunt evenimentele care v-au marcat experiența profesională până acum?

– În perioada 2001-2005, am lucrat cuvfonduri europene și acest lucru a fost o experiență foarte bună pentru mine, din care am reușit să învăț multe. În 2006, am urmat un stagiu de pregătire la Biroul de Sud-Vest al Danemarcei la Bruxelles, timp în care am participat la foarte multe evenimente. Am reușit să vizitez și un număr mare de instituții și să înțeleg exact ce înseamnă Uniunea Europeană. Acum, o văd ca un stat cu mai multe regiuni, așa cum se încearcă și în România. Ce este important sunt anumite decizii pe care le ia Uniunea Europeană și le implementează în toate statele membre, dar și faptul că anumite decizii le poate lua un stat membru și Uniunea Europeană să le adopte. Mai mult decât atât, vorbim de un buget pe care România nu l-ar putea avea niciodată, vorbim de solidaritate, iar statele intrate recent în Uniune primesc sprijin financiar ca, în timp, să ajungă și ele la nivelul celorlalte state din Vest.

– Cum vedeți județul Vaslui? Care sunt principalele probleme cu care se confruntă și care credeți că ar fi soluția sau soluțiile pentru remedierea lor?

– Principala problemă cu care se confruntă județul Vaslui, în opinia mea, este rata foarte ridicată a șomajului. Pentru a rezolva câte ceva legat de această problemă, cred că facilitățile pe care le-am putea oferi investitorilor ar putea fi destul de atractive încât să-I motivăm să-și deschidă afaceri aici și astfel să creeze noi locuri de muncă. Infrastructura a fost cât de cât rezolvată, iar instituții ca Romtelecom, E.on, Gaz-Est ar putea și ele oferi facilitiăți investitorilor, la care s-ar adăuga eventualele facilitiăți fiscale. Deocamdată, doar purtăm discuții și facem recomandări, așa cum s-a întâmplat și cu delegațiile din China, Cuba, Macedonia sau Turcia care ne-au călcat pragul. Continui discuțiile cu Asociația Parcurilor Industriale și Tehnologice și Incubatoarelor de Afaceri din România în ideea de a crea un parc industrial în municipiul Vaslui. Discuțiile purtate s-au concretizat asupra a două locații: una Zona Industrială și una în zona Poligonului Militar de la Munteni de Jos, care va trece în administrarea Consiliului Județean. Asta ar însemna ca investitorul să vină să-și amplaseze afacera aici, la un preț mai mic decât cel al pieței actuale. Vom vedea și dacă acest lucru va fi posibil, mai ales că județul Vaslui are și un dezavantaj geograpfic, fiind graniță a Uniunii Europene cu Rusia și nu cu Occidentul European.

A consemnat Alexandru CROITORU