Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
de Marian MOCANU
Consilierii județeni liberali au propus două proiecte de maximă importanță pentru zona Hușilor: reabilitarea drumului județean Huși – Arsura – limita cu județul Iași și creșterea potențialului turistic al zonei prin reabilitarea băilor Ghermănești. Ambele proiecte au fost respinse deocamdată de conducerea Consiliului Județean din aceleași motive: lipsa banilor. Culmea este că aceste proiecte ar putea fi realizate din fonduri europene dacă cineva s-ar obosi să întocmească proiecte! Un alt consilier, Constantin Tălmaciu, a pus în discuție faptul că polițiștii de frontieră nu au destul carburant pentru intervenții, deși păzesc granița de est a României și Uniunii Europene
La ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, care a avut loc joi, 21 mai, consilierii județeni liberali, prin intermediul lui Radu Bobârnat, și-au arătat nemulțumirea că instituția nu face nimic pentru zona Hușilor. Radu Bobârnat a propus chiar două proiecte, unul pentru reabilitarea drumului județean Huși – Arsura – limita cu județul Iași și celălalt – de reabilitare a băilor Ghermănești. În primul caz, prin repararea acestui drum, s-ar deduce distanța dintre Huși și Iași cu mai bine de 30 de kilometri.
Radu Bobârnat
„Acest drum nu mai este practicabil de mulți ani, cu toate că este cea mai directă cale de acces de la Iași spre Huși. În aceste condiții, cum vreți să atrageți investiții în zonă, când și celălalt drum direct este, la rându-i, din ce în ce mai prost?! E adevărat, drumurile naționale pe relația Bârlad – Iași și pe relația Crasna – Huși sunt impecabile, dar cine vine de la Iași ar trebui să facă un ocol semnificativ. Dacă drumul prin Arsura ar fi bun, ar crește nu doar tranzitul prin vama Albița spre nordul țării, dar ar veni și investitori”, e de părere consilierul Bobârnat.
Băile Ghermănești, abandonate de autoritățile județene
Al doilea proiect propus de consilierii liberali s-a referit la reabilitarea băilor Ghermănești, ajunse într-o stare deplorabilă din cauza deprecierii clădirilor și pavilioanelor.
„Cîndva, Băile Ghermănești erau «perla» județului Vaslui, unde veneau mii de turiști anual, apele din acea zonă fiind binecunoscute pentru calitățile curative. Acum, au ajuns o ruină. Avem un potențial turistic fantastic la îndemână și nu facem nimic să-l valorificăm, ne uităm doar cum se dărâmă!”, a declarat consilierul Radu Bobârnat.
Și de această dată, conducerea CJ Vaslui a dat vina pe lipsa de bani, dar l-a încredințat pe consilier că acest obiectiv este în atenția instituției. Concret, în anii trecuți s-au făcut expertize atât la apă, pentru a se verifica dacă și-a păstrat proprietățile terapeutice, cât și a stării clădirilor.
„Apa este la fel de bună ca atunci când băile erau în perioada lor de glorie. Din păcate, costul reabilitării este mult peste posibilitățile Consiliului Județean. În anul 2004, când s-a dat o hotărâre de Guvern pentru înființarea de centre medico-sociale, Ghermăneștiul nu a primit finanțare. Chiar și conservarea centrului este foarte costisitoare, despre reabilitarea lui nici nu poate fi vorba. Starea de degradare este prea avansată, trebuie dărâmat și construit unul nou. S-a încercat aducerea de investitori, dar nu am găsit pe nimeni interesat. Poate anii viitori vom avea fonduri pentru refacerea măcar a pavilionului central, ca să putem să repunem centrul în funcțiune. Acest lucru ar putea aduce și investiții particulare”, a spus Dumitru Buzatu.
Ambele proiecte propuse de consilierii liberali ar putea fi realizate cu fonduri europene nerambursabile, contribuția CJ Vaslui fiind una minimă. În schimb, s-ar putea pune în valoare potențialul turistic și economic al zonei, cu atât mai mult cu există oportunitatea legată de Punctul de Trecere a Frontierei Albița, unul dintre cele mai tranzitate de pe granița de est a României. Însă, cineva din CJ ar trebui să facă proiecte în acest sens!
Azilul de la Huși, al nimănui?
Consilierul Bobârnat a adus în discuție și starea azilului de la Huși.
„Ar trebui să ne îndreptăm privirea și către azilul de la Huși. Am fost de mai multe ori acolo, starea azilului este jalnică, inclusiv a pavilionului destinat bolnavilor cu probleme neuropsihice. Directorul unității, plătit din bani publici, nu a fost de găsit nici când am fost acolo, nici telefonic. Trebuie să facem ceva pentru acei oameni, și pentru bolnavi, dar mai ales pentru bătrânii rezidenți acolo, care trăiesc mai rău ca la închisoare!”, a declarat consilierul.
Președintele Buzatu a fost de acord că „respectivul azil este o relicvă a trecutului” și a răspuns că se caută noi surse de finanțare și că se studiază posibilitatea preluării unora dintre rezidenții azilului de către centrele de asistență socială locale, însă autoritățile locale au fost reticente la această propunere.
SOS poliția de frontieră
Un alt consilier județean, Constantin Tălmaciu, a dorit să atragă atenția conducerii CJ Vaslui cu privire la o altă problemă stringentă cu care se confruntă estul județului: „Polițiștii de frontieră vasluieni se confruntă cu numeroase cazuri de încercări de trecere a frontierei de stat, fie pentru contrabandă cu țigări, fie cu sirieni și alte nații care vor să intre în România. În schimb, polițiștii au dotare, dar nu au cum s-o folosească. Vorbeam cu comisarul Lascu (Ionel Lascu, seful postului Berezeni) și acesta spunea că are 30 de mașini de serviciu și doar 1.200 litri de benzină cotă lunară. Au fost multe situații în care, pentru a prinde infractorii, polițiștii și-au folosit mașinile proprii, cele de serviciu neavând benzină. Poate face ceva conducerea județului să-i ajute pe polițiști, că doar suntem la graniță și e și interesul nostru să fim în siguranță?”. Interpelarea acestuia nu a primit nici un răspuns concret din partea conducerii județului.
