Parlamentarii au cuvântul – Ne unim cu Moldova?
Tema supusă spre dezbatere parlamentarilor vasluieni în această săptămână face referire la oportunitatea demersurilor privind re-unirea țării noastre cu Republica Moldova. De curând, s-au aniversat 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Politicienii susțin că, în actualul context al crizei din Ucraina, Republica Moldova se află în fața unei alte alegeri istorice, legată de integrarea deplină în marea familie europeană. În România nu există niciun partid politic major care să aibă înscrisă în program unirea Basarabiei cu România.
”România a făcut deja pași în acest sens”
”Evoluția internațională este de așa natură, încât unirea este posibilă prin susținerea de către țara noastră a Republicii Moldova pentru intrarea acesteia în Uniunea Europeană și, astfel, granițele dintre cele două state nu vor mai fi o opreliște pentru libera circulație a celor două popoare. România a făcut deja pași în acest sens, iar guvernul actual a stabilit bune relații cu Republica Moldova, susține guvernul acesteia în păstrarea identității naționale și a valorilor culturale de peste Prut.
După cum știm, primii pași au fost încă din anii ’90, când la marginile Prutului s-a făcut podul de flori, iar circulația era liberă. Nu trebuie să uităm că România a avut o contribuție la decizia decisivă a Uniunii Europene, care va permite ca în curând cetățenii din Republica Moldova să poată călători fără vize în statele membre. Guvernul din România oferă tot sprijinul pentru ca Republica Moldova să semneze cât mai curând Acordul de asociere la Uniunea Europeană și Acordul de liber schimb. Ar fi un prim pas al unui proces mult așteptat, și sperăm nu foarte îndelungat, al cărui obiectiv final este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană” – deputatul PSD Irinel Stativă.
”Prioritatea zero pentru Republica Moldova ar trebui să fie aderarea sa la Uniunea Europeană”
”Situația Republicii Moldova trebuie decisă la nivel intern, eventual în urma unui referendum. Personal, cred că prioritatea zero pentru Republica Moldova ar trebui să fie aderarea sa la Uniunea Europeană, iar România trebuie să o susțină. Acest lucru ar rezolva practic situația mai tensionată a Republicii Moldova de la granița cu Rusia și ar duce la o creștere vizibilă a nivelului de trai și la o dezvoltare economică în țara vecină.
Pe lângă toate acestea, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ar însemna că între acest stat și țara noastră nu ar mai exista graniță, lucru dorit atât de români, cât și de moldoveni. De ani de zile se tot discută despre eliminarea granițelor dintre România și Republica Moldova, cu toții ne dorim acest lucru. Trebuie menționat faptul că Europa Unită înseamnă democrație, libertate, prosperitate și respectarea drepturilor omului” – senatoarea PSD Doina Silistru.
„Există speranță ca românii să aibă o singură patrie”
„Am lucrat la un proiect de lege depus la Camera Deputaților, prin care se realizează dezvoltarea relațiilor comune dintre România cu Republica Moldova la nivel politic, administrativ, economic, educațional, ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Este o lege-cadru ce stabilește statutul cetățenilor din Republica Moldova pe teritoriul României, pentru a cărui susținere s-au strâns deja 117.481 de semnături.
Există speranță ca românii să aibă o singură patrie. E nevoie doar de patrioți care să inițieze demersuri în acest sens, și nu de patrihoții care ne-au condus mai bine de două decenii. Bunicul meu a murit la cotul Donului, așa că susținerea mea pentru un astfel de demers este totală. Acest proiect de lege, dincolo de implicațiile sale politice, privește concret dezvoltarea comună culturală, educațională, socială și economică a cetățenilor din cele două state. De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiași țări.
Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova doar în cadrul politicilor privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii românilor între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova, românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. De aceea este necesar ca România să adopte măsuri adaptate acestei situații și care să vizeze direct cetățenii Republicii Moldova.
În acest context, proiectul de lege facilitează românilor din Republica Moldova obținerea cetățeniei române prin asigurarea de consultanță gratuită și la cerere, reprezentare în fața autorităților competente, obținerea unui loc de muncă prin introducerea permisului de muncă valabil timp de șase luni, cu posibilitatea reînnoirii ori de câte ori este necesar, ce conferă românilor de peste Prut același drept la muncă și drepturi conexe identice cu ceilalți cetățeni români, posibilitatea de a învăța și primi bursă în sistemul public de învățământ românesc chiar și după obținerea cetățeniei române.
Prezentul proiect legislativ beneficiază de un larg suport popular, 117.481 de semnături de susținere fiind strânse în toate județele României, în perioada aprilie-august 2013, de către Platforma Civică Acțiunea 2012, o coaliție de peste 30 de ONG-uri și grupuri de inițiativă. Este un pas mic pentru un proiect de lege, dar un pas mare pentru o mare speranță comună!” – deputatul PPDD Tudor Ciuhodaru.
”România este cel mai bun prieten al Republicii Moldova”
”Ca secretar al Comisiei pentru Afaceri Europene, am organizat, împreună cu colegii mei, dezbateri publice cu reprezentanți ai Republicii Moldova, tocmai pentru a încerca, prin acțiuni de diplomație parlamentară, să strângem relațiile bilaterale dintre cele două state. Nu pot să răspund la întrebarea dumneavoastră într-un cadru separat de contextul regional actual. Provocările regionale și internaționale ne-au arătat ce înseamnă dinamica geopolitică în ziua de astăzi. În această cheie trebuie să interpretăm o eventuală unire cu Republica Moldova.
Sunt două principii care, în opinia mea, trebuie respectate când vorbim de unirea cu Republica Moldova. În primul rând, trebuie să vorbim de principiul suveranității Republicii Moldova. Trebuie să susținem Unirea, dar nu administrativ și fără a încerca să impunem pe agenda internațională teme care pun la îndoială suveranitatea Republicii Moldova. În al doilea rând, principiul pe care eforturile de politică externă ale României trebuie să se focalizeze este integrarea europeană a Republicii Moldova. Aceasta este soluția pentru unirea dintre România și Republica Moldova și sunt convinsă că statutul nostru în UE și experiența acumulată în procesul de preaderare și aderare pot fi utile pentru eforturile Republicii Moldova de apropiere și aderare la principiile și valorile UE.
Cred că România este cel mai bun prieten al Republicii Moldova în acest moment și susțin fără nici un fel de rezervă ca strategia de politică externă a României pe următorii cinci ani să seteze un obiectiv foarte clar: unirea cu Republica Moldova în cadrul marii familii europene” – deputata PSD Ana Birchall.
“Singura opțiune realistă este apropierea prin apartenența comună la Uniunea Europeană»
“Consider că unirea cu Republica Moldova trebuie să fie pregătită. Această problemă trebuie prezentată într-un mod diplomatic și responsabil, pentru că unirea nu este atât de aplaudată în Republica Moldova. Există acolo o populație rusofonă sau chiar românofobă, pentru că propaganda sovietică a avut grijă să prezinte unirea cu România drept o ocupație.
Tineretul are o mult mai mare deschidere pentru această idee, pentru că destui au studiat în România chiar de la nivel liceal. Din păcate însă, mulți nu se mai întorc în Republica Moldova. Așa că singura opțiune realistă este apropierea prin apartenența comună la Uniunea Europeană. Traian Băsescu a făcut o greșeală atunci când a pus pe tapet, de la nivelul pe care îl reprezintă, această problemă așa cum a făcut” – deputatul PNL Florin Ciurariu.
”Pe lângă criza economică, nu ne mai trebuie și una politică”
”Pe considerente istorice, pământul Basarabiei este pământ românesc, însă tăvălugul istoriei a fost de așa natură, încât marile puteri au stabilit atunci, așa cum se întâmplă și astăzi, ca acest teritoriu să constituie o republică a Uniunii Sovietice. Normal că datele s-au schimbat și, în contrapartidă, a apărut Uniunea Europeană, care are obiectivele ei economice, politice și sociale. Cred că intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana cu drepturi depline este un prim pas care trebuie făcut în acest moment. Nu este, acum cel puțin, momentul pentru încă un pas, diplomatic vorbind. Și apoi, altele sunt datele problemei după ce Republica Moldova este membră a Uniunii Europene.
La momentul acesta, o alipire a teritoriului de peste Prut nu este tocmai oportună. Pacea, liniștea socială este importantă azi. Sunt obiective importante pe care le are guvernul în vedere când vine vorba despre Republica Moldova. Desfășurăm activități economice, culturale, prietenii de neam și sânge cu cei de peste Prut. Aceste preocupări ale guvernului spun foarte mult despre intențiile noastre de a ajuta Republica Moldova să satisfacă toate cerințele Uniunii Europene. Apoi, altele vor fi problemele și altfel vor sta lucrurile.
Pe lângă criza economică, nu ne mai trebuie și una politică. Nu trebuie să tulburăm apele, nu de frică spun asta, pentru că nu sunt adeptul vorbei «capul plecat sabia nu-l taie». Avem dreptul să vorbim, dar trebuie să știm și că, atunci când iei ceva, trebuie să dai altceva, și Guvernul Romaniei dă acum stabilitate și liniște” – deputatul PSD Victor Cristea.
“Republica Moldova se dorește a fi un stat suveran, un stat democratic, un stat stăpân pe sine”
“În primul rând, convingerea mea rămâne aceea că nu e bine să ne jucăm cu istoria noastră, nici prezentă, nici trecută! Nu e bine să avansăm păreri amatoristice despre un posibil act de unire cu o țară care, deși organic, este, fără tăgadă, o bucată din România, în prezent întruchipează un stat SUVERAN, stăpân pe sine, pe principiile sale economice, sociale și politice, dar și cu dorința atât de vie de a deveni un stat cu adevărat democratic, liber și integrat în marea familie a Uniunii Europene!
Am avut onoarea de a fi ales membru în Comisia Comună pentru Integrare Europeană a Parlamentelor României și Republicii Moldova și, grație acestei mari responsabilități, am avut mai multe întrevederi cu partenerii moldoveni. Ei bine, în urma discuțiilor pe această temă, am văzut clar și fără nicio urmă de îndoială că Republica Moldova se dorește a fi un stat suveran, un stat democratic, un stat stăpân pe sine și, mai ales, capabil să lupte pentru identitatea sa, pentru destinul său. Apreciez ca fiind o imprudență politică, dar și un fel greșit de a înțelege susținerea noastră necondiționată pentru Republica Moldova, să avansăm noi, cu de la sine putere, ideea unei Uniri fără să ne fi consultăm cu Republica Moldova și fără să fi înțeles pe deplin oportunitatea unei asemenea decizii geopolitice.
Am văzut cu toții reacția premierului Republicii Moldova, Iurie Leancă, imediat după ce președintele Băsescu a afirmat că România are ca obiectiv de țară unirea cu Republica Moldova. Premierul Leancă a fost sincer și a spus că asemenea declarații creează Republicii Moldova probleme cruciale! Apoi, coroborăm aceasta cu faptul că, în 2012, conform unui sondaj de opinie făcut peste Prut de CBS-AXA, s-a arătat că doar 10,5% vedeau Moldova unită cu România peste 20 de ani, 55% o vedeau membră a Uniunii Europene, iar 53,3% o vedeau în componența unui proiect euro-asiatic condus de Rusia. Prin urmare, atunci când avansăm idei și păreri despre asemenea subiecte, este bine să ne documentăm temeinic asupra voinței cetățenilor moldoveni.
Sigur că, pur sentimental, românii își doresc unirea, în primul rând pentru corectarea unei mari nedreptăți istorice, petrecute în 1940. Dar realitatea prezentă îi obligă pe toți factorii de decizie geopolitici să judece astăzi lucrurile și printr-o optică rațională, strategică, avantajoasă atât pentru România, cât și pentru Moldova democratică. Basarabenii sunt și vor rămâne mereu frații noștri, sânge din sângele nostru, dar prezentul ne obligă să le respectăm deciziile și, în primul rând, să le respectăm dorința de suveranitate. Părerea mea rămâne fermă: să susținem Republica Moldova în procesul său de integrare în Uniunea Europeană, dar să nu mai avansăm asemenea idei, dacă ele nu vin dintr-o voință bilaterală, din discuții serioase și temeinice ale României și Republicii Moldova” – senatorul PNL Nelu Tătaru.
”Să stabilim și să dezvoltăm relații cu Moldova în plan uman, politic și economic”
”Unirea este o ipoteză de lucru serioasă, nu o eventualitate; improbabil însă ca, pe termen scurt, să devină realitate. Lipsește condiția fără de care nu avem îndreptățirea să vorbim – majoritatea cetățenilor să dorească unirea. Chiar și optimiștii știu că masa critică este departe de a fi atinsă; alte teme preocupă mai mult. Dacă luăm în considerare dificultățile întâmpinate de Germania după reunificare, nici România nu este pregătită să gestioneze și susțină financiar cu succes un asemenea proces, deocamdată.
Ceea ce putem și trebuie să facem este altceva – să stabilim și să dezvoltăm relații cu Moldova în plan uman, politic și economic și să-i furnizăm întreaga expertiză care să-i permită amortizarea șocurilor pe care o economie mică le suferă prin deschiderea piețelor. Noi știm deja ce poate păți… Starea actuală din UE nu oferă speranțe nici proiectului unirii prin integrare europeană; orice extindere este exclusă, pentru moment. Oricum, întâi trebuie sa învățăm să ne iubim unii pe alții, români de o parte și de alta a Prutului. Restul e temă de campanie” – senatoarea PSD Gabriela Crețu.
“Ne vom reuni în cadrul Uniunii Europene”
“Înainte de a comenta oportunitatea unirii cu Republicii Moldova, de fapt a Basarabiei cu România, aș dori să remarc o coincidență oarecum nefericită pe plan internațional, dar care a fost favorabilă țării noastre. Este vorba despre tragedia umană de la 11 septembrie 2001, când instituții civile și militare din SUA au fost atacate de teroriști. Din acel moment, cancelariile occidentale, în frunte cu Statele Unite, și-au îndreptat atenția asupra Orientului Apropiat și asupra țărilor riverane ale Mării Negre, unde erau localizate cele mai multe riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității globale.
Ce s-a întâmplat după 11 septembrie 2001, știm cu toții. În contextul războiului declanșat împotriva terorismului, România a beneficiat de un proces de aderare accelerată la NATO, proces finalizat în 29 martie 2004. Trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2007, România se integra și în Uniunea Europeană. Ce înseamnă toate aceste chestiuni pe care le aduc în discuție? Invadarea și anexarea Crimeii de către Federația Rusă și concentrarea amenințărilor militare în regiunea Mării Negre prin menținerea și, uneori, activarea unor așa-zise conflicte înghețate, precum cel din Transnistria, creează o fereastră de oportunitate pentru integrarea accelerată a Republicii Moldova în structurile europene. În ceea ce mă privește, consider că o unire cu frații noștri de peste Prut este posibilă oricând dorim noi, românii de pe cele două maluri ale Prutului. Însă, realist vorbind, cred că noi și cu frații noștri ne vom reuni în cadrul Uniunii Europene. Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat cu Crimeea creează premisele unui proces accelerat de aderare a Republicii Moldova la UE. Important este ca, în acest an, să se semneze Acordul de aderare a Republicii Moldova la UE și apoi să se convină asupra unei foi de parcurs prin care să se precizeze reformele economice și sociale pe care statul vecin trebuie să le promoveze în vederea aderării efective la UE. Interesul țării noastre este să se învecineze cu state membre ale UE și, de ce nu, în perspectivă, ale NATO. Noi nu dorim ca Republica Moldova și Ucraina să rămână două state-tampon între două spații de securitate, cel al UE și NATO și cel al Federației Ruse – Uniunea Vamală Euro-asiatică. În rest, și România trebuie să se miște în ritm ceva mai alert spre Schengen. În limba chineză, cuvântul criză înseamnă oportunitate. Prin urmare, să fim optimiști, lucizi și să fructificăm această fereastră de oportunitate. Și mai vreau să adaug ceva: sperăm ca la prezidențialele din noiembrie să iasă președinte al României candidatul dreptei, propus de PDL. Cu Ponta, prietenul lui Ianukovici, al Chinei și Rusiei, nu putem avea perspective bune în ceea ce privește securitatea și geopolitica regională” – senatorul PDL Dan Marian.
Cristian Pătrașcu, Sorin Saizu
