Spitalele din județ nu mai suportă bătaia de joc

Managerii spitalelor din județul Vaslui au refuzat să semneze contractul de decontare a serviciilor medicale cu reprezentanții CJAS. Este o reacție de protest împotriva subfinanțării unităților spitalicești la care au aderat, fără excepție, toți managerii, chiar dacă s-a vehiculat că doar directorul spitalului bârlădean a refuzat să semneze. Simona Polak, președinta CJAS, refuză să creadă că gestul directorilor este unul serios. În timp ce ea așteaptă justificări în scris, sindicaliștii vasluieni se pregătesc să plece la București să protesteze.

Simona MIHĂILĂ

Proasta finanțare din sistemul sanitar județean a provocat o reacție în bloc din partea managerilor unităților spitalicești din județul Vaslui: ei au decis să refuze semnarea contractului cu reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui, pentru anul în curs.

Gestul directorilor, de la care niciunul nu a făcut excepție, vine ca o reacție de protest împotriva sumelor derizorii pe care CJAS le-a pune la dispoziție, nesocotind lipsurile acute și mizeria în care se zbat spitalele vasluiene.

Fiecare manager a prezentat spre aprobare un buget care să acopere necesarul unității pe care o conduce, însă diferența între valoarea acestuia și cea pe care conducerea casei ar fi fost pregătită să le-o aprobe a fost mult sub limita așteptărilor.

Concret, reprezentații Spitalului Județean Vaslui au comunicat CJAS că necesarul unității pentru anul 2014 este de 4,35 milioane de lei (43,5 miliarde de lei vechi), în timp ce Spitalul de urgență „Elena Beldiman” Bârlad, a solicitat circa 4,7 milioane de lei (47 miliarde de lei vechi). Dacă ar fi acceptat să semneze contractele în forma propusă de CJAS, niciunul din cele două spitale nu ar fi primit mai mult de 3,9, respectiv, 3,6 milioane de lei.

Atât Ana Rindler, managerul spitalului județean, cât și Ștefan Constantinciu, managerul spitalului bârlădean, au considerat că valoarea sumelor propuse de CJAS de neacceptat. Exemplul lor a fost urmat și de conducerea spitalului din Huși.

„Bugetul nostru este unul alcătuit pe baza necesităților spitalului. Spitalul bârlădean este un spital cu adresabilitate mare, fiind situat într-o zonă de granița, într-un punct apropiat de comunele gălățene, băcăuane și vrâncene. Compartimentul de urgențe lucrează în foc continuu, în așa fel încât suntem permanent în situația de a interna mai mulți pacienți decât ne permite bugetul. Este foarte greu să decidem care este pacientul care trebuie să plece acasă și care este cel care trebuie să rămână”, ne-a declarat Ștefan Constantinciu.

El este de părere că din aceste motiv, spitalul de la Bârlad este în poziția cea mai delicată din județ: „Specialiștii sunt puțini și sunt suprasolicitați, cadrele medii sunt ca număr sub necesitățile unității. Lucrăm într-o formă de avarie, atât din punct de vedere finanaciar, cât și din punct de vedere al resurselor umane. Sunt secții unde personalul este de-a dreptul epuizat. Cele mai solicitate sunt urgențele, secția Medicală și Neurologia, dar și la Infecțioase”.

Constantinciu consideră că gradul crescut de adresabilitate către unitatea pe care o manageriază este dat și de faptul că, fiind un spital de urgență acesta trebuie să preia inclusiv accidentele care apar pe DE 581, al căror număr anual nu este deloc de neglijat.

„La toate acestea se adaugă numărul mare de reinternări – în pondere de 7% din totalul internărilor, dar și multitudinea de pacienți transferați din marile centre de specialitate, noi neavând structură de îngrijiri paleative. Cu toate acestea îi primim, îi tratăm, doar nu o să-i lăsăm să moară în stradă. Mai există și problema rezervelor de medicamente, de materiale sanitare. Spitalul bârlădean se află într-o zonă de risc seismic ridicat. Cum îi putem noi face față unei situații dezastruoase, în condițiile în care nu avem nici de unele?”, spune Constantinciu.

El a adăugat că cele 4,7 milioane de lei cerute de la CJAS reprezintă un minimum și că suma reală necesară, care să acopere și arieratele cu dobânzile și penalitățile aferente, trece mult peste 50 de miliarde de lei vechi: „Din cele 3,6 milioane de lei la care ne limitează CJAS, numai cheltuielile de personal sunt de 3 milioane de lei, în condițiile în care, repet, personalul este mult subdimensionat. Cum poate supraviețui o asemenea unitate, cu o adresabilitate atât de crescută, cu doar 600.000 de lei? Cum să asiguri cu banii ăștia necesarul de medicamente, plata utilităților, a materialelor sanitare, celor necesare dezinfectării, igienizării permanente, a consumabilelor, plata mentenanței aparaturii? „

Conducerea CJAS nu crede până nu vede

Ștefan Constantinciu mai spune că în cazul în care spitalul bârlădean nu va primi banii de care are nevoie pentru a supraviețui, se vede nevoit să ia în calcul și varianta unor concedieri, însă e sigur că asta nu va rezolva problema: „A anihila o parte din activitatea unei secții atrage imediat diminuarea bugetului pe care îl avem contractat cu casa. Așadar, concedierile ar fi inutile, nici vorbă că ar pune unitatea pe profit”.

Surprinzătoare în tot acest scandal este reacția Simonei Polak, președintele CJAS Vaslui. Ea a confirmat că managerii spitalelor din județ nu au semnat contractul, dar speră că se vor răzgândi: „Nu a semnat nimeni niciun contract, nu doar managerul de la Bârlad este în această situație. Dar nu înseamnă că lumea s-a terminat. Există o procedură, managerii trebuie să ne trimită fundamentarea deciziei de a nu semna contractul, iar motivarea lor va fi trimisă la Casa națională. Acolo vor avea loc, probabil, medieri. Dar să vedem dacă se ajunge acolo. Dar până la această oră (ieri, ora 14 – n.r.) nu am primit niciun document, deci nu pot considera că refuză cineva să semneze contractul. Chiar dacă am avut o întâlnire cu managerii spitalelor din județ, eu nu iau în considerare ceea ce au spus până nu văd negru pe alb, voința dumnealor scrisă pe hârtie. Până atunci, nu cred nimic. Poate că între timp, s-au răzgândit și au de gând să semneze”.

În timp ce Simona Polak așteaptă calmă ca directorii să revină la sentimente mai bune, sindicaliștii vasluieni se pregătesc de proteste. De ieri, Federația „Sanitas” a declanșat acțiunea de pichetare a ministerelor Sănătății, Muncii și Finanțelor. Până pe 4 iulie, câte patru județe din țară vor picheta cate un minister. Sindicaliștii vasluieni vor pleca la București pe 2 iulie, când vor picheta Ministerul Muncii.

„Noi înțelegem gestul directorilor spitalelor de a refuza să semneze contractul cu CJAS. Suntem dispuși să ne asumăm riscul unor eventuale întârzieri de salariu, dacă este necesar să trecem prin asta pentru a se ajunge la soluția unei finanțări satisfăcătoare. Finanțarea este foarte proastă, sumele care ni se pun la dispoziție nu ne permite să ne desfășurăm activitatea în condiții normale. Nu putem accepta la nesfârșit ideea că aceștia sunt banii și să aflăm apoi că în alte județe s-a putut aloca mai mult. Noi ce să facem? Să murim?”, a declarat Daniela Clătinici, liderul „Sanitas” din județul Vaslui.