Ambasadorul Greciei: Economia României nu are finanțare suficientă. Soluția – fondurile UE

Ambasadorul grec la București, Grigorios Vassiloconstandakis, declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că o problemă cu care se confruntă toți investitorii din România este lipsa de finanțare, soluția fiind crearea unor structuri care să-și asume sarcina creșterii absorbției fondurilor europene.

Grigorios Vassiloconstandakis susține că, în pofida crizei, firmele grecești au continuat să investească în România, deoarece aici găsesc „un mediu de afaceri favorabil”. Una dintre problemele semnalate de toți investitorii este finanțarea insuficientă, multe oportunități de business negăsind surse de finanțare.

În opinia ambasadorului grec, soluția la această problemă constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât și în cel privat, care să-și asume sarcina de a crește absorbția fondurilor UE.

Vassiloconstandakis declară că oamenii de afaceri greci și băncile grecești care operează în România pot da o mână de ajutor în acest sens, ca urmare a experienței de succes de patru decenii în ceea ce privește absorbția fondurilor UE de către Grecia, în special în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Pe de altă parte, Grigorios Vassiloconstandakis precizează că reducerea deficitului bugetar și creșterea competitivității vor face din Grecia o destinație de investiții mai atractivă, motiv pentru care îi invită pe oamenii de afaceri români să ia în considerare noi oportunități de business în țara sa.

Referitor la Președinția greacă a UE, încheiată la sfârșitul lunii iunie, diplomatul elen afirmă că primul obiectiv a vizat redresarea după criză și încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetățenilor europeni. Totodată, Grecia a încercat să restabilească credibilitatea UE și a abilităților sale de a obține rezultate în situații critice.

Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de ambasadorul Greciei la București, Grigorios Vassiloconstandakis:

Reporter: Investitorii greci continuă să investească în România, în pofida crizei economice care se resimte încă în Grecia. Care sunt motivele?

Grigorios Vassiloconstandakis: Într-adevăr, în pofida crizei, Grecia era al șaselea investitor în economia românească la sfârșitul anului 2013, cu circa 5 miliarde de euro investiți în aproape toate domeniile economiei. Relațiile bilaterale puternice își au rădăcinile în legăturile istorice pe plan cultural și economic favorizate de excelentele relații politice dintre țările noastre. Firmele grecești au venit în România devreme, încă de la începutul anilor ’90, în anii dificili ai tranziției. Ele au avut încredere în potențialul economiei și al societății românești și, de atunci, au jucat un rol pozitiv în modernizarea economiei românești.

Numărul companiilor cu capital grecesc sau cu participare grecească înregistrate în România a depășit 5.000. Prezența acționariatului grec în cadrul companiilor românești este foarte puternică în sectorul financiar, în telecomunicații, în diferite ramuri ale sectorului manufacturier, în retail și rețele de distribuție, în agricultură și zootehnie, servicii medicale, consultanță, construcții. În special în sectorul financiar, băncile grecești s-au angajat, atunci când a fost necesar, să-și mențină expunerea pe piața românească și chiar să-și mărească capitalul. Spre exemplu, puțini români știu că ponderea băncilor grecești este de 21% din întregul sector bancar din România.

Multe companii grecești își continuă programele de investiții în industria alimentară, prelucrarea aluminiului, agricultură, sectorul serviciilor medicale, energie regenerabilă. În plus, fondurile structurale europene și dezvoltarea infrastructurii oferă noi oportunități pentru o cooperare de succes în domeniul afacerilor.

Reporter: V-au semnalat problemele cu care se confruntă?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum am mai spus, companiile grecești investesc în continuare în România deoarece găsesc aici un mediu de afaceri favorabil. Condițiile necesare pentru un mediu favorabil sunt stabilitatea și predictibilitatea în ceea ce privește guvernanța economică. O problemă comună pentru toți investitorii este faptul că economia românească nu are finanțare suficientă. Ce vreau să spun este că multe oportunități de business, cu un potențial imens, nu găsesc surse de finanțare.

Soluția constă în dezvoltarea unor structuri, atât în sectorul public, cât și în cel privat, care să-și asume sarcina de a crește absorbția fondurilor UE. În atingerea acestui obiectiv, eu vă asigur că oamenii de afaceri greci și băncile grecești care operează în România au multe de oferit, având în vedere experiența de succes de patru decenii în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în țara noastră, și mai ales în infrastructura de transport, de care România are nevoie.

Reporter: Pe de altă parte, investitorii români nu prea investesc în Grecia. Ați încercat să-i convingeți să facă acest lucru?

Grigorios Vassiloconstandakis: Desigur că atragerea de investiții în țara noastră este una dintre sarcinile Ambasadei. Există deja investitori români activi în Grecia, mai ales în turism și comerț. În plus, sunt mulți români care s-au dus în Grecia să muncească iar acum își dezvoltă întreprinderi mici și mijlocii, care contribuie la PIB-ul țării. Și, permiteți-mi să adaug că, deși, așa cum ați spus, românii nu merg în Grecia pentru a investi, sute de mii ajung în fiecare vară în calitate de turiști, cunoscând, astfel, mai bine țara noastră și oportunitățile pe care le oferă. În afară de asta, câteva mii de români, atrași de frumusețile naturale ale țării mele, precum și de prețurile rezonabile, și-au cumpărat case în Grecia.

Reporter: Grecia a ocupat mult timp paginile presei internaționale din cauza crizei economice și financiare. Care este situația în prezent?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a făcut progrese în ultimul timp. Potrivit celor mai recente date, Grecia va reveni pe creștere, în 2014. Sistemul bancar a fost deja stabilizat și am abordat cu succes „deficitele gemene”. În 2015, ne așteptăm nu numai la un excedent primar, dar și la un mic excedent fiscal. Costurile de îndatorare atât prin intermediul obligațiunilor suverane cât și corporative au scăzut considerabil. Anticipăm că ratele dobânzilor vor scădea în continuare, iar lichiditatea va spori prin investiții străine directe și privatizări. De asemenea, se așteaptă o reducere considerabilă a costurilor de capital din sectorul privat. Băncile și companii grecești au început să aibă acces în mod semnificativ pe piețe cu propriile lor obligațiuni corporative. Iar sistemul bancar din Grecia a revenit pe piețele internaționale, prin finalizarea celei de-a doua etape de recapitalizare prin fonduri private. Acesta este un nou semn de încredere în economia greacă și el va contribui la îmbunătățirea stării de spirit și creșterii lichidității în economia reală, relaxând finanțarea pentru IMM-uri.

De asemenea, s-a înregistrat o importantă îmbunătățire a competitivității Greciei. În prezent aplicăm cu succes un program ambițios de ajustare economică care se se concentrează nu numai pe ajustarea fiscală, ci și pe reforme structurale cheie care să sporească competitivitatea țării. Reformele structurale au fost implementate în aproape toate domeniile de activitate economică, cele mai importante fiind piața forței de muncă, sistemul de pensii, cel de sănătate, protecție socială, administrație publică și fiscală. Au fost introduse inițiative legislative, care vor da roade pe termen mediu, cum ar fi noua lege a investițiilor și codurile fiscale.

Reducerea deficitului bugetar și creșterea competitivității vor face din Grecia o destinație de investiții mai atractivă și sperăm că oamenii de afaceri români vor lua în considerare noi oportunități de business. Personal, consider că aceasta este una dintre sarcinile principale pe care Ambasada le poate îndeplini în timpul misiunii mele aici.

Reporter: Grecia a predat, la începutul lunii, Președinția Uniunii Europene Italiei. Cum ați caracteriza Președinția elenă a UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Grecia a deținut Președinția Consiliului UE într-o perioadă marcată de provocări importante nu numai pentru Atena, ci pentru întreaga Europă. Exercitarea Președinției a coincis cu un imens efort în vederea redresării economice a Greciei, care a ieșit din cea mai grea criză din ultimele decenii. În același timp, întreaga Europă a trebuit să facă față impactului crizei, care nu a afectat doar economia, ci și realitățile politice și economice. Această criză a zdruncinat multe certitudini și a dat naștere unor îndoieli în privința multor aspecte referitoare la Uniune.

Primul nostru obiectiv a vizat redresarea după criză și încercarea de a răspunde la nevoile urgente ale cetățenilor europeni. Apoi, am încercat să restabilim credibilitatea UE și a abilităților sale de a obține rezultate în situații critice.

Ne-am concentrat pe domeniile politic, economic și financiar, încercând să promovăm politici pentru reducerea șomajului, pentru aprofundarea uniunii economice, precum și a uniunii bancare. În timpul Președinției elene au fost finalizate 67 de documente legislative la nivel politic, în timp ce în cadrul Consiliului s-a obținut un consens politic pentru alte documente, pe care Italia, care asigură în prezent Președinția, trebuie să le negocieze cu Parlamentul European. În plus, documente politice importante privind securitatea și prosperitatea cetățenilor europeni au fost negociate și adoptate.

Reporter: Unii politicieni români, inclusiv președintele, au sperat că se va lua o decizie în iunie privind aderarea României la Schengen. Dar nu s-a întâmplat așa. De ce? Există încă țări care se opun?

Grigorios Vassiloconstandakis: Președinția elenă a sprijinit în mod constant România în toate obiectivele sale din cadrul Uniunii, în special în privința aderării la Spațiul Schengen. Acest lucru s-a bazat pe faptul că România îndeplinește toate condițiile. Mai mult, Grecia împărtășește abordarea potrivit căreia integrarea în Schengen nu trebuie condiționată de raportul MCV. Cum decizia presupune cooperarea interguvernamentală a statelor membre, vom continua să sprijinim România în atingerea acestui obiectiv.

Reporter: Ce părere aveți despre creșterea numărului de europarlamentari extremiști proveniți în special din țări precum Marea Britanie, Franța și Grecia?

Grigorios Vassiloconstandakis: După cum spuneam, Grecia a deținut Președinția într-o perioadă în care Europa trece printr-o fază extrem de delicată. Extinderea și intensitatea crizei, precum și nivelul recesiunii și al șomajului au zdruncinat încrederea unui segment important al cetățenilor europeni, inclusiv greci, în instituțiile UE și au afectat grav coeziunea socială.

Provocarea noastră constă în a asigura prosperitate și stabilitate, iar pentru a reuși Uniunea Europeană trebuie să-și reafirme misiunea în inimile și în mintea cetățenilor săi. Solidaritatea, statul de drept într-un mediu democratic fără compromisuri, confruntarea efectivă a ideilor rasiste și xenofobe, precum și lupta împotriva actelor care șubrezesc idealurile europene ar trebui să fie principala noastră preocupare în timp ce ne îndreptăm spre viitorul nostru european comun. Acesta este unul dintre motivele pe care Președinția greacă s-a axat, pe încercarea de a răspunde nevoilor urgente ale cetățenilor europeni. Viteza reacției noastre trebuie să fie pe măsura gravității și urgenței acestor probleme.

Ca să rezum, noi credem că doar dacă ne luptăm pentru a găsi soluții eficiente la probleme sociale, printre care, în primul rând, șomajul, printr-o serie de acțiuni coordonate la nivel european, putem feri societatea de influențele și ideologiile xenofobe, extremiste și rasiste.

Reporter: Cum vedeți parcursul Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei după ce au semnat Acordurile de Asociere cu UE?

Grigorios Vassiloconstandakis: Semnarea la 27 iunie de către R. Moldova și Georgia a Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb și a ultimelor capitole ale acestor acorduri de către Ucraina a reprezentat un punct de reper important atât pentru UE, cât și pentru cele trei țări din Parteneriatul Estic. Este important de notat că fiecare dintre cele trei țări a luat decizia de a semna acordurile din proprie inițiativă. Împreună cu instituțiile europene, Președinția greacă a făcut eforturi consistente pentru a implementa deciziile Consiliului și pentru a devansa data semnării din august în iunie. Implementarea Acordurilor este următorul pas crucial. Doar continuarea reformelor va permite consolidarea instituțiilor democratice și va duce la crearea de creștere economică și de noi locuri de muncă, permițându-le partenerilor noștri să beneficieze pe deplin de facilitățile oferite de Acorduri. UE este pregătită să sprijine în mod activ R. Moldova, Georgia și Ucraina pe parcursul acestui proces.

Sursa: mediafax.ro