Consumăm medicamente de 78 de miliarde de lei pe lună – Județul bolnavilor

În prima jumătate din an, fiecare dintre cei 375.151 vasluieni cu domiciliul stabil pe teritoriul județului au beneficiat de cel pușin o rețetă gratuită sau compensată, pentru care Casa Județeană de Asigurări de Snătătate Vaslui a decontat, în medie, aproape 100 de lei! Numărul mare de prescripții cu titlu gratuit sau compensat s-ar putea justifica prin creșterea bolnavilor cronic, însă chiar și în aceste condiții 380.875 de rețete înseamnă enorm de mult raportat la o perioadă de șase luni. În ultimii ani, se vorbește tot mai intens despre “stimularea” prescriptorilor de către producătorii/distribuitorii de medicamente, iar această teorie ar putea justifica indexarea consumului anual de medicamente gratuite și compensate cu câte 6-10 procente. Cea de-a doua explicație posibilă ar fi că, într-adevăr, majoritatea vasluienilor se îmbolnăvesc de câteva ori pe an! Care e mai probabilă? “Fraudarea sistemului e posibilă, dar cum se poate proba”, se întreabă prof. dr. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România.

Alex SAVA

Andrei STESCU

Consumul de medicamente decontate prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui înregistrat pe primul trimestru al acestui an a fost de 23.567.631,33 de lei. De menționat că în acest calcul intră rețetele eliberate bolnavilor încadrați într-un program național (cum ar fi diabetul, spre exemplu), bolnavii cronic și prescripțiile gratuite sau compensate. În cel de-a doilea trimestru, comsumul total de medicamente a scăzut ușor, la 23.224.524,76 de lei.

În ceea ce privește consumul de medicamente gratuite și compensate, CJAS a decontat, în primul trimestru, 18.930.205,31 lei, pentru 195.956 rețete. În al doilea trimestru, s-au achitat 18.575.214,6 lei pentru 184.919 prescripții gratuite sau compensate.

De asemenea, din 2005 s-a constat o creștere anuală a consumului de medicamente cu 6-10 procente. Asta în vreme ce, începând cu anul 2009, farmaciile unităților sanitare cu paturi au început să fie din în ce în ce mai prost aprovizionate.

Matematică aplicată cu un rezultat îngrijorător

Așa cum spuneam mai sus, în primele șase luni ale acestui an CJAS Vaslui a decontat, în total 380.875 (195.956 ^ 184.919). Raportat la populația totală a județului, care conform recensământului din 2012 este de 375.151, rezultă că fiecare vasluian a primit cel puțin o prescripție gratuită sau compensată în perioada de referință, pentru care CJAS Vaslui a achitat în medie 98,47 de lei. Dacă numărul rețetelor de acest tip nu va suferi mari variații, până la finele anului fiecare vasluian va beneficia, în medie, de cel puțin două rețete gratuite și compensate. Altfel spus, fiecare locuitor al județului va fi tratat medicamentos de cel puțin două ori pe banii ori cu aportul financiar al statului, acesta din urmă plătind aproape 200 de lei.

Deși cifrele pot fi destul de alarmante, oficialii CJAS găsesc consumul de medicamente gratuite și compensate în limite normale!

“La rețete compensate și gratuite, trimitestru I este mai mare decât trimestrul al doilea. Nu este îngrijorător, întrucât trimestru I se referă la lunile ianuarie, februarie, martie, iar acestea sunt lunile în care predomină virozele șI răcelile”, spune Simona Polak, președintele-director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui.

O posibilă explicație

Cum s-ar justifica numărul mare de rețete gratuite și compensate? O posibilă explicație vine din partea prof.dr Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România: “În statistica privind rețetele gratuite și compensate intră și bolnavii cronic. Numărul de rețete gratuite și compensate la care faceți referire ar putea fi fezabil, pentru că bolnavii cronic iau rețeta lunar”.

Ca această explicație să fie plauzibilă, ar trebui ca în județul Vaslui să există peste 63.000 de bolnavi cronic. În altă ordine de idei, asta ar însemna ca unul din șase vasluieni să sufere de o boală incurabilă care nu este tratată în cadrul programelor naționale de sănătate. Teoria este, deci, neverosimilă.

“Că știm exact dacă e mare sau nu (numărul de rețete gratuite și compensate – n.r.), trebuie să ne uităm pe patologie. Să vedem exact pentru ce se prescriu medicamentele”, mai spune Vasile Astărăstoaie.

Posibilitatea analizei patologiilor este inexistentă, întrucât nici CJAS Vaslui și nici DSP nu au asemenea statistici. Totuși, chiar și în contextul în care ar fi existat, creșterea incidenței unor anumite patologii probabil că ar fi fost cunoscută factorilor din domeniul sanitar în grija cărora cade elaborarea strategiilor de combatere sau minimalizare a numărului de cazuri a respectivelor boli. Numai că în România ultimilor ani nu a fost nicio epidemie de… ceva.

Afaceri sănătoase pe bani mulți

În subteranul sistemului sanitar se vorbește despre afaceri cu medicamente pe bani frumoși. Prescriptorii sunt “stimulați” să recomande anumite produse în schimbul unor cadouri deloc neglijabile, care pot consta și în sejururi prelungite în țări exotice, sau chiar a unor sume de bani mai mult decât consistente. Este de înțeles, din moment ce, media lunară a consumului total de medicamente înregistrat în prima jumătate de an la nivelul județului este de aproape 78 de miliarde de lei! La scară națională, fiecare e liber să-și închipuie cam ce sume se învârt. Așadar, miza e suficient de mare încât să se dorească fraudarea sistemului.

“Nu știu dacă e posibilă fraudarea atâta vreme cât există SIUI (sistemul informatic unic integrat – n.r.) care înregistrează în timp real aceste prescripții”, consideră, în primă fază, prof.dr. Vasile Astărăastoaie.

Numai că sistemul a fost fraudat și în mod dovedit. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a înteprins, la începutul acestui an, o serie de verificări în rândul celor care beneficiaseră de servicii medicale de bază, descoperind cazuri în care cetățeni care figurau în scriptele medicale ca beneficiari ai unor analize, consultații sau medicamente nu mai fuseseră la medic sau la vreun laborator de ani buni.

“Acest lucru se poate întâmpla oricând. SIUI îți arată că Ionescu a primit gratuit sau compensat aia. Te duci la Ionescu și-l întrebi și el zice că nu a primit. Dar medicul zice că i-a dat. E tot cuvânt împotriva altui cuvânt. Tu atunci cum demonstrezi? Frauda e posibilă, dar cum se poate proba?”, se întreabă președintele Colegiului Medicilor din România.

Din fericire, întrebarea sa are un răspuns, chiar dacă nu e unul satisfăcător. Atunci când a fost gândit, în 2007, SIUI avea un modul configurat exact în acest sens. În baza unei simple cereri, orice asigurat primea PE LOC toate medicamentele prescrise și serviciile medicale prestate pe și în numele său. Oficialii CJAS Vaslui nu știu, însă, despre existența unui asemenea modul. Oferă și ei, conform legii, informațiile de mai sus, însă nu de îndată, ci cu posibilitatea cenzurării lor, în termele “prevăzute de lege”. Adică minim 30 de zile.

“Mă mir de ce un asemenea modul nu este implementat. Ar trebui să existe, pe principiul transparenței. Asiguratul ar trebui să aibă în permanență acces la aceste informații”, mai spune prof.dr. Vasile Astărăstoaie.

Consumul crește, dar în spitale nu sunt!

În ultimii ani, banii alocați medicamentelor și materialelor sanitare în unitățile cu paturi au scăzut considerabil. Majoritatea pacienților internați sunt obligați să-și cumpere singuri cele necesare tratamentului. Până de curând, medicii care vroiau să-i mai ajute pe pacienți le eliberau prescripții pe ambulatoriul de specialiatate, care puteau fi luate gratuit sau compensat. Acum, însă, acest lucru nu mai este posibil, întrucât – conform noilor norme impuse de Ministerul Sănătății – pacientul trebuie să dea o declarație pe propria răspundere precum că nu este internat atunciu când se prezintă la furnizorii de servicii medicale paraclinice. Oficial, această măsură a fost luată pentru stoparea fraudei, însă neoficial a fost luată pentur că prescripțiile de acest tip consumau o parte generoasă din bugetul de “gratuite și compensate”, destinat în principal unor anumiți producători/distribuitori.

Președintele Colegiului Medicilor spune că singura soluție pentru a fi medicamente și în spitale este creșterea bugetului Sănătății, pentru că frauda nu poate fi eliminată: “Se plâng medicii de familie că, la ieșirea din spital, bolnavii vin la ei cu bilețele de la medicul specialist cu medicamentele pe care trebuie să le ia. Medicul din spiatal nu-i poate da gratuit, să nu afecteze bugetul spitalului și îl trimite la medicul de familie. Ăsta spune «N-am voie, dar îți dau». Este un cerc vicios, la limita legii. Singura soluție pentru spitale ar fi doar creșeterea bugetului, pentru că despre fraudă vom discuta tot timpul!”