Abandonul școlar, un test greu pentru ISJ Vaslui

În ciuda numeroaselor măsuri implementate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, abandonul se menține la același nivel. Motivele principale sunt lipsa resurselor materiale și finaciare, plecarea unuia dintre părinți în străinătate la muncă, neimplicarea părinților în viața școlară a copiilor.

Andrei ARSENE

În ultimii ani, rata abandonului școlar s-a dublat. Astfel, de la 1,14% în 2007, s-a ajuns ca în anul școlar precedent, 2013-2014, 2,38% din elevii înscriși să renunțe la cursuri.

Nici în ceea ce privește analfabetismul situația din județul Vaslui nu este prea bună. Astfel, în loc să scadă, acest fenomen s-a păstrat la același nivel. Dacă în anul școlar 2007-2008 se înregistrau 249 de copii fără nicio zi de școală, în anul școlar trecut erau în evidența ISJ Vaslui 241 de copii care nu frecventează școala.

O situație la fel de îngrijorătoare este renunțarea la școală după terminarea claselor gimnaziale. La finalul anului școlar 2012-2013, au absolvit clasa a VIII-a 4.985 de elevi, însă dintre aceștia numai 4.624 dintre aceștia au continuat studiile.

„Principalul motiv al abandonului școlar este cel social – lipsa resurselor materiale necesare susținerii elevilor la cursuri, imposibilitatea asigurării transportului/navetei către unitatea de învățământ, plata unei chirii/internat”, se menționează într-un studiu al ISJ Vaslui.

Alte motive pentru care rata abandonului școlar este atât de mare sunt repetenția și situația socio-familială. 31,98% din elevii care au rămas repetenți au și abandonat școala. Ei acuză rigiditatea ritmurilor de învățare, programele prea încărcate și stilurile educaționale deficitare.

O cauză socio-familială ce duce la abandonul școlar este plecarea părinților în străinătate. 12% din cazurile de abandon înregistrat la nivel de județ de cauzează acestui fenomen. Mulți dintre copii nu reușesc să dezvolte mecanisme de coping pentru a depăși momentul dificil al separării de părinți, ajungând să manifeste dezinteres față de școală și față de adulții în grija cărora au fost lăsați.

O altă cauză, la fel de importantă, a abandonului școlar este lipsa de implicare a familiei în viața școlară. 13,20% din copii acuză inexistența unui parteneriat real între familie și școală. Abandonul devine unica soluție atunci când părinții nu acordă importanța cuvenită școlii, nu manifestă interes pentru studiile copiilor și nu sunt preocupați de formarea profesională a acestora.

„Putem remarca faptul că riscul cel mai mare de abandon se înregistrează la trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial și de la învățământul gimnazial la cel liceal. Astfel, în clasa a V-a și a IX-a se constată cea mai ridicată rată a abandonului, elevii manifestând dificultăți în a se adapta condițiilor noului ciclu de învățământ. În județul Vaslui, mulți elevi care termină clasa a VIII-a abadonează școala datorită faptului că părinții nu au resurse materiale pentru a le asigura prezența la cursuri”, se mai arată în studiul ISJ.

Pentru a stopa abandonul școlar, ISJ Vaslui demarează mai multe parteneriale și implementează acțiuni compensatorii și de creștere a atractivității școlii. Parteneriatele educaționale familie – școală și școală – comunitate sunt realizate pentru a responsabiliza atât părinții cât și comunitatea locală.

Responsabilitatea educării este pasată de la părinți către școală și invers, fapt ce duce la insuccesul copiilor. Părinții nu le oferă copiilor lor sprijin în pregătirea temelor, nu sunt interesați de situația școlară, minimalizând rolul educației în succesul personal al acestora, pe când școala consideră că fără ajutorul părinților copilul nu are cum să învețe.

Parteneriatul școală – comunitate este la fel de important, fenomene precum scăderea natalității, migrația forței de muncă tinere, îmbătrânirea populației, schimbarea structurii ocupațiilor influențează viața școlii, mai ales a perioadei de școlarizare obligatorie.

Pe de altă parte, accesul greu la unitățile școlare, insufieciența spațiilor de învățământ, lipsa spațiilor de cazare pentru copiii ale căror familii locuiesc departe de școală, lipsa de salubritate, influențează viața de zi cu zi a școlii.

“Considerăm că o școală dezvoltată într-o comunitate este motorul dezvoltării comunitare. Parteneriatul școlii cu alți reprezentanți ai comunității se dezvoltă pe acele componente care au responsabilități, interese privind copiii și familiile acestora. Parteneriatul produce efecte benefice atât pentru școală, copii, familie, dar și pentru comunitate. Școlile care au acces la mai multe resurse ale comunității (umane, materiale, informaționale, tehnologice) pot dezvolta forme de manifestare ale parteneriatului școală – comunitate diverse și centrate pe nevoile comunității”, se mai spune în studiul ISJ Vaslui.

Măsurile luate de ISJ Vaslui sunt unele prin care se dorește reintegrarea tinerilor în sistemele tradiționale de învățământ sau să le ofere o “a doua șansă”.

În județ, programul “A doua șansă“ s-a desfășurat la Școala Fâstâci și Liceul Tehnologic Negrești. Totodată, s-a crescut numărului de cabinete de consiliere școlar în școlile unde s-a înregistrat un procent ridicat al abandonului școlar – de la 36 de cabinete la 40 cabinete.

Nici măsurile de natură financiară nu sunt de neglijat. Astfel, au fost implementate programe precum „Cornul și laptele”, „Bani de liceu”, „Achiziționarea de calculatorare”, bursele pentru rezultate deosebite pe parcursul unui an de studiu.

În școlile din mediul rural elevilor li s-au pus la dispoziție și mijloace de transport pentru a nu mai fi un impediment distanța dintre școală și locuințele lor, dar și oferirea gratuită de manuale și rechizite școlare.

Abandonurile au ca și cauză și nivelul scăzut al atractivității școlii astfel elevii sunt implicați în activități extrașcolare desfășurate în școală: concursuri sportive, acțiuni/concursuri de creație artistică, desfășurate în școlile din comunități cu risc ridicat de abandon, precum și în liceele care atrag elevi din astfel de comunități. Prin aceste acțiuni se obțin mai multe beneficii precum creșterea sentimentelor de apartenență la spațiul școlar, creșterea atractivițății școlii, creșterea comunicării dintre profesori și elevi, prevenirea problemelor de integrare, prin creșterea comunicării dintre elevi.

Astfel în școli s-au implementat mai multe proiecte precum: „Un mediu sănătos, o viață sănătoasa” – Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu”, Bârlad, “Avem nevoie de școală!” – Școala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici”, Bârlad, “La școală, împreună cu familia” – Școala Gimnazială „Alexandra Nechita”, Vaslui, “Apreciază diversitatea!” – Liceul Tehnologic „Ștefan Procopiu”, Vaslui, “Între vis și realitate, speranța pentru viitor poate începe cu tine! Fii tu conducătorul vieții tale” – Colegiul Tehnic „Marcel Guguianu”, Zorleni, “Educația pentru timp liber” – Școala Gimnazială „George Tutoveanu”, Bârlad.