Cine este Klaus Iohannis. BIOGRAFIA președintelui ales al României

Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deși nimeni nu-i dădea șanse. A câștigat toate alegerile la care a candidat- localele și prezidențialele de duminică, după o prezență covârșitoare la vot- dar nu a reușit să ajungă premier în 2009 și nici vicepremier în 2014.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, și este căsătorit cu Carmen Iohannis, neavând copii.

A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite școli și licee din Sibiu. Din 1989 și până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Național „Brukenthal” din Sibiu, unde a fost și elev. Între 1997 și 1999 a fost inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înființare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost președintele formațiunii, demisionând din această funcție după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obține mandate de consilieri locali.

„Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcționat extrem de bine”, declara atunci Iohannis.

La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deși în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de sași. Sibienii l-au votat masiv pentru că își doreau o schimbare în administrația locală.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici măcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienți oameni pe listele de candidați. Deși obținuseră mai multe mandate, fiindcă nu au avut destui candidați, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obținuseră prin vot. În primul mandat, Iohannis a avut alături o echipă PSD cu care a administrat orașul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reușit să câștige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din țară. Tot atunci, FDGR a obținut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, și a preluat conducerea Consiliului Județean, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraș peste un milion de turiști.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales președinte al Consiliului Județean Sibiu.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câștigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieșind de la guvernare.

Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL și minorități pentru postul de premier, iar mandatul său ar fi urmat să fie formarea unui guvern care să gestioneze problemele economice urgente și să asigure organizarea de alegeri prezidențiale. În schimb, președintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

După anunțarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept președinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.

Odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenție câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis, unul dintre acestea fiind legat de faptul că ar fi câștigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câțiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condițiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenția Națională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilității, prin ocuparea funcției de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Șura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ și a câștigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câștigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația acestuia la raportul de evaluare al ANI și a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanța supremă, care se va pronunța cu privire la admisibilitatea cererii marți, 18 noiembrie.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNȚCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să își retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, așa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de „Iohannis”, deși susține că numele său se scrie cu „J”, însă a fost înregistrat greșit în actele de stare civilă din perioada comunistă.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soția sa, trei apartamente și trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 de metri pătrați, 84,60 de metri pătrați, 253 de metri pătrați și sunt achiziționate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 de metri pătrați, 76 de metri pătrați și 64 de metri pătrați, prima fiind dobândită prin donație și cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis în 2003, unul de 9.000 de dolari deschis în 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis în anul 1999.

Numărul caselor deținute de familia Iohannis și modul în care ele au fost dobândite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul ACL a fost criticat în această campanie electorală.

Iohannis a susținut că și-a cumpărat cele șase case prin „muncă cinstită” și că banii pentru achiziționarea acestora au provenit din salarii, meditații, chirii, din bani primiți de la părinții săi și ai soției și din împrumuturi de la prieteni.

Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă și pentru care ulterior și-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziția unui profesor care nu a reușit să-și cumpere șase case prin muncă cinstită și meditații, Iohannis a răspuns: „Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat „Ghinion pentru cine?”, el a completat: „Ghinion pentru mine”.

Ulterior, el și-a cerut scuze pentru această afirmație, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. „A fost un răspuns foarte neinspirat și… chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simțit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă și dacă acea afirmație nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli”, a spus el

Și în luna august, când și-a anunțat anunțat candidatura la Cotroceni, Klaus Iohannis a dat explicații pe tema caselor sale, și acele afirmații stârnind ulterior critici. Atunci, el spunea că a investit împreună cu soția sa în case și apartamente, pentru a „avea ceva pentru bătrânețe”, în condițiile în care nu au copii și prin urmare nu a trebuit investit în educația acestora.

„Am vândut și am cumpărat altele, și iar le-am vândut, și iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulți sași plecaseră din Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. În afară de asta…ce să vă spun. Noi nu avem copii, deci alții au investit în copii, în educația copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente (…) Ne propuneam cu siguranță să avem ceva pentru bătrânețe”, declara Iohannis.

În timpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a avut o prezență caracterizată reținută, inclusiv în cele două dezbateri televizate cu contracandidatul din turul al doilea, Victor Ponta. În ultima conferință de presă din campania electorală, Iohannis spunea că nu a apelat la atacuri la familie și la persoană în lupta politică, menționând că, decât să fie „mârlan”, mai bine pierde.

Prezidențiabilul ACL a fost rugat să sintetizeze într-o propoziție diferența fundamentală între el și contracandidatul său, Victor Ponta. „Prefer să nu răspund. Singurul răspuns pe care aș putea să-l dau v-ar induce poate o notă de aroganță și nu vreau”, replica Iohannis.

De-a lungul anilor, sibienii s-au obișnuit cu felul său de a fi și cu modul în care face politică. În ultimele luni a reușit să-i convingă pe tot mai mulți români care, dornici de o schimbare, i-au acordat votul lor pentru a deveni președinte.

Ce avere are Klaus Iohannis

Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreună cu soția sa, trei apartamente și trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 mp, 84,60 mp și 253 mp și sunt achiziționate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 mp, 76 mp și 64 mp, prima fiind dobândită prin donație și cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declară trei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de 9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999.

Iohannis declară venituri obținute, ca primar, în 2013, de 43.802 lei, menționând că soția, profesor la ColegiulGheorghe Lazăr Sibiu, a obținut venituri de 26.247 lei. La acestea se adaugă veniturile realizate de el și de soție din ”închiriere imobil”, în 2013, în valoare totală de peste 228.000 lei.

Sursa: mediafax.ro