Bani pentru Azilul de bătrâni din Bârlad

Municipalitatea bârlădeană va aloca peste 2 milioane de lei, primiți recent de la bugetul de stat, pentru finalizarea lucrărilor de construcție la Azilul de batrâni Bârlad. Cel mai probabil, destinația clădirii va fi schimbată, aici urmând a fi mutate secții ale spitalului.

Simona MIHĂILĂ

Anul 2015 debutează cu o veste neaștepteptată pentru Azilul de bătrâni din Bârlad, ale cărui lucrări de construcție au fost lăsate baltă de mai bine de patru ani: va primi aproape 22 de miliarde de lei vechi, care vor fi cheltuiți pentru finalizarea lucrărilor.

Banii provin de la bugetul de stat și au fost alocați prin Hotărâre de Guvern, la mijlocul lui decembrie 2014, din Fondul de rezervă bugetară a Guvernului. Concret, este vorba de suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, în urma căreia județul Vaslui a primit peste 130 de milioane de lei, din care: Vasluiul – 6,35 milioane lei, Bârladul – 2,178 milioane lei, Bogdănița – aproape 3 milioane lei, Dimitrie Cantemir – 1,1 milioane lei și Oșești – 613 mii lei.

„Banii nu au venit cu o destinație anume, Hotărârea de Guvern lăsând la libera alegere a ordonatorilor principali de credite utilizarea acestor sume. S-a decis, la nivel de conducere a primăriei, direcționarea banilor către Azilul de bătrâni, după ce problema va intra, cel mai probabil, și în dezbaterea Consiliului Local”, ne-a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad.

Lucrările la azil au fost sistate în aprilie 2011, ca urmare a neînțelegerilor apărute între între primăria locală și Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad (benefiaciara investiției). De atunci, clădirea se degradează pe zi ce trece. Lucrările de construcție a azilului au început în 2002, la inițiativa conducerii de atunci a CARP. Inițial, aceasta a solicitat sprijin financiar de la Ministerul Muncii, însă, prin lege ministerul nu are voie să finanțeze decât investiții derulate de instituțiile publice, categorie în care casa pensionarilor nu intră.

Pentru că nu exista altă soluție mai bună decât o finanțare de la bugetul de stat, conducerea CARP și autoritățile locale au pus la cale un artificiu, agreat de Ministerul Muncii: un protocol între CARP și primărie, în baza căruia casa pensionarilor punea la dispoziție terenul, iar primăria cerea finanțare de la stat pentru construcția în sine. În plus, CARP s-a angajat să contribuie la randul său cu suma de 3 miliarde de lei vechi pe an.

Totul a mers bine până în 2011, dată până la care CARP contribuise cu 16 miliarde de lei vechi, Ministerul Muncii cu 20 de miliarde de lei vechi, iar primăria cu trei miliarde de lei vechi.

Între timp, atât conducerea CARP, cât și cea a orașului se schimbaseră. Niciunul dintre noii conducători nu priveau cu ochi buni această investiție, pe care au catalogat-o o fistulă financiară, complet inutilă pentru bătrânii nevoiași. Azilul este conceput să găzduiască un număr de maximum 50 de pensionari, și aceia cu pensii mari. Așa că echipa managerială a CARP a denunțat protocolul încheiat cu primăria, pe motiv că nu mai are bani, cerând Consiliului Local să-i restituie suma pe care o investise în clădire. Edilii spun că acest lucru iese din discuție, din pricină că bugetul local nu poate suporta o asemenea cheltuială pentru o lucrare de care orașul nu are trebuință și care nu a fost demarată la cererea primăriei.

A urmat o corespondență între cele două instituții care nu a dus la niciun rezultat. Ministerul Muncii a refuzat să continue finanțarea lucrării până când nu se revine la vechiul protocol.

Primarul Constantin Constantinescu a declarat în vara trecută, cu mai multe ocazii, că ia în calcul varianta de a schimba destinația clădirii și de o pune la dispoziția Spitalului de Urgență „Elena Beldiman”, care să mute aici o secție sau două.