Home » National » Miron Cozma: Nu am remușcări pentru morții de la Mineriade

Miron Cozma: Nu am remușcări pentru morții de la Mineriade

Miron Cozma a declarat, miercuri, în cadrul unei dezbateri pe tema Mineriadei din iunie 1990, că nu are remușcări pentru persoanele ucise în timpul evenimentelor, întrucât el ar fi fost adus cu forța la București.

Prezent la o dezbatere organizată de Frontline Club București pe tema Mineriadelor, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului a declarat că nu are remușcări față de faptul că, în urma acelor evenimente, au murit oameni, pentru că el a fost adus cu forța la București de alți lideri ai minerilor.

Cozma a mai spus că el este în realitate un opozant al lui Ion Iliescu și că atunci când acesta i-a mulțumit public pentru intervenția de la București a fost un act de manipulare, menit să-l scoată vinovat.

În același timp, fostul procuror militar Dan Voinea, care a instrumentat dosarul „Mineriadei”, a spus la dezbatere că, după părerea lui, nu s-a dorit la nivel politic să fie identificați și condamnați cei vinovați, în condițiile în care dosarele i-au fost luate și nu s-au soldat în cele din urmă cu nicio condamnare.

Dan Voinea a explicat că, pe lângă anchetarea incidentelor violente din timpul Mineriadei, a existat și un dosar care a urmărit evaluarea prejudiciului adus statului, prin distrugerile provocate, cât și prin scoaterea muncitorilor din producție. Voinea a precizat că a constat în timpul cercetărilor că, deși erau plecați la București, muncitorii au fost pontați ca fiind la serviciu și chiar au primit prime.

Pentru evaluarea prejudiciului a fost desemnat la momentul respectiv un expert, care însă nu a ajuns la nicio concluzie și care ar fi fost amenințat, potrivit fostului procuror militar care nu a precizat de către cine.

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente, instanța supremă urmând să hotărască dacă va confirma decizia.

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanță sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Redeschiderea dosarului Mineriadei readuce în prim-plan statistica neagră a acestui eveniment, statistică ce indică zeci de morți, dintre care doar șase au fost identificați și recunoscuți. De asemenea, 746 de răniți, șase femei violate și peste o mie de „bărboși, intelectuali, studenți din Universitate și Arhitectură” deținuți ilegal fac parte din bilanțul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din București.

În zilele de 13 – 15 iunie 1990 în București, forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile.

În dimineața zilei de 13 iunie 1990, forțele de ordine au distrus corturile celor aflați în piață și au făcut arestări, urmând, pe tot parcursul zilei, confruntări violente între manifestanți și poliție. În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroșani spre București, minerii ajungând la Gara de Nord în dimineața zilei de 14 iunie. Un grup foarte mare a ocupat Piața Universității, de unde au intrat în mai multe facultăți și au devastat sediile PNȚCD și PNL. Un alt grup a ocupat Televiziunea Română. Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele. Pe 15 iunie, la orele prânzului, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la Romexpo, unde fostul președinte Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea lor. Imediat după aceasta, minerii au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord și transportați în Valea Jiului.

De atunci până în prezent, pe rolul Parchetului de pe lângă instanța supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiți vinovații pentru acele crime, mai ales că procurorii au emis în repetate rânduri decizii de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.

Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secția Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâți prin împușcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, Mitriță Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiță și Drumea Dragoș.

În acest dosar au fost trimiși în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chițac și Gheorghe Andrița, precum și coloneii Traian Ștefan Călin, Dumitru Costea și Vasile Constantin, pentru instigare și tentativă la ucidere.

Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chițac, Andrița, Costea și Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.

În același dosar, prin rezoluția din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale față de fostul președinte Ion Iliescu.

Pentru modul defectuos în care au fost instrumentate dosarele Revoluției și Mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din ICCJ în perioada 1997 – 2001, apoi a asigurat interimatul conducerii secției în perioada mai 2006 – octombrie 2007.

Generalul Voinea și-a dat demisia, evitând răspunderea disciplinară, însă în luna septembrie 2012 și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general al României, rămasă vacantă după încheierea mandatului Laurei Codruța Kovesi.

În cazul Mineriadei din ’90, prin rezoluția din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezoluției din 19 iulie 2007 prin care a fost începută urmărirea penală față de Ion Iliescu și continuarea ceretărilor de către procurori desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică.

Prin rezoluția 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secției de urmărire penală și criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale față de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav și tentative la cele două infracțiuni, sub forma participației improprii, întrucât faptele nu există.

De asemenea, dosarul 76/P/1998 a fost înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secția Parchetelor Militare și are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deși prezenți în perioada 14 – 19 iunie 1990 la București, minerii din Valea Jiului și din alte bazine carbonifere au fost pontați în mod fictiv, situație în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanța din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secția Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străulești II”, aspecte sesizate de „Asociația Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991”, a fost conexat, prin ordonanța din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

Mai târziu, prin ordonanța din 23 iunie 2005, emisă în dosarul 75/P/1998, Secția Parchetelor Militare a declinat competența în favoarea Secției de urmărire penală și criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului București a celor 72 de inculpați menționați în cuprinsul rezoluției.

Anterior și Asociația Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, a făcut sesizări în același sens.

Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări față de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Țuculeanu, Horia Ghibănescu și Valentin Leancă.

Prin rezoluția din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Sursa: mediafax.ro

Miron Cozma a declarat, miercuri, în cadrul unei dezbateri pe tema Mineriadei din iunie 1990, că nu are remușcări pentru persoanele ucise în timpul evenimentelor, întrucât el ar fi fost adus cu forța la București. Prezent la o dezbatere organizată de Frontline Club București pe tema Mineriadelor, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului a declarat că nu are remușcări față de faptul că, în urma acelor evenimente, au murit oameni, pentru că el a fost adus cu forța la București de alți lideri ai minerilor. Cozma a mai spus că el este în realitate un opozant al lui…

Review Overview

About Mihai Vasile

One comment

  1. un criminal ca si toti ceilalti tovarasi impreuna cu instigatorul sef iliescu

%d blogeri au apreciat: