Un județ ca o grădină

de Simona MIHĂILĂ

Din păcate, nu este o comparație care să reflecte felul cum arată județul Vaslui, căci acest capitol îi umple de rușine pe administratori. Este vorba de sărbătoarea Floriilor, când peste 25.000 de vasluieni își serbează onomastica. Floriile este a patra sărbătoare ca număr de omagiați, după Sfîntul Ioan, Sfinții Constantin și Elena și Sfinții Mihail și Gavril. Cei mai mulți sărbătoriți poartă numele Florin și Viorel. în topul localităților care preferă numele de flori, locul întâi îl ocupă Vasluiul.

Duminică, întreg județul Vaslui (și nu numai) este în sărbătoare. Sunt Floriile, cele care deschid ciclul sărbătorilor pascale și ziua florilor. A celor care cresc în grădini, pe câmpii, pe dealuri, pe munți, dar și a celor care le poartă numele.

în județul Vaslui, Floriile este, din punct de vedere al numărului de omagiați, a patra sărbătoare de peste an, după Sfântul Ioan, Sfinții Constantin și Elena și Sfinții Mihail și Gavril. Peste 25.000 de vasluieni își serbează ziua numelui.

Poate este o coincidență, însă vasluienii au împrumutat cel mai mult numele florilor care apar primăvara: viorele, lăcrămioare, narcise, brândușe, zambile, toporași. Cei mai numeroși însă, sunt cei care au fost botezați cu numele generic „floare” sau derivate ale acestui cuvânt.

Cel mai popular este Florin: circa 5.400 de persoane răspund „prezent”, iar Vasluiul este localitatea care a eliberat cele mai multe certificate de naștere pe acest nume. Aici trăiesc în jur de 890 de „Florini”, în timp ce Bârladul vine repede din urmă cu 821. La Huși, își serbează onomastica 356 de băieți și bărbați cu acest nume, la Negrești 87, iar la Murgeni 25. Restul „Florinilor” trăiesc în comunele județului Vaslui.

Al doilea nume de floare cel mai îndrăgit de vasluieni este Viorel, cu care au fost botezați aproape 3.400 de oameni. Și aici Vasluiul dețin supremația, cu 588 de „Viorei”, urmat de Bârlad, cu 521, Huși – 140, Negrești 48, Murgeni – 19, iar restul, celelate comune.

Se pare că vioreaua este o plantă foarte iubită de vasluieni. Pe cele mai multe femei cu nume de floare le cheamă Viorica: aproape 2.500. Dintre acestea, 480 trăiesc în Vaslui, 400 în Bârlad și în jur de 150 în Huși.

Florentin este pe locul patru în „graficul Floriilor”. Peste 1.200 de băieți și bărbați poartă acest nume, din care 188 în Vaslui, 130 în Bârlad, aproape 80 în Huși etc.

 Vasluiul cel frumos „mirositor”

 Parfumul lăcrămioarelor răzbate din circa 1.200 de certificate de naștere. La Vaslui trăiesc 228 de „Lăcrămioare”, în Bârlad – 170, la Huși – 70, restul învăluind meleagurile rustice ale județului.

Margareta, floarea veselă și diafană, urmează în topul preferințelor: 1.150 de vasluience poartă acest nume. Clasificarea pe orașe este surprinzătoare și total diferită de celelate. Bârladul se poate mîndri cu cel mai mare număr: 190 de „Margarete”, urmat de Huși, cu 133. Vasluiul nu-l preferă, căci numai trei femei au fost botezate așa.

Printre florile preferate ale vasluienilor sunt și violetele. Parfumul distins al delicatei flori (preferatul Reginei Maria) a inspirat aproape 1.100 de mame care și-au botezat fiicele cu numele acesta. De data asta, Bârladul a luat-o înaintea Vasluiului: circa 200 de „Violete”, față de 175.

Florentina este un alt nume iubit de cetățenii județului: 1.080 de fete care îl poartă, cele mai multe fiind din Vaslui (160), urmat de Bârlad (120).

Camelia este un al nume îndrăgit. Cam 850 de doamne și domnișoare sărbătoresc duminică. {i aici, bârlădencele sunt principalele „revendicatoare” ale acestei flori pretențioase – 171, însă sunt urmate extrem de aproape de vasluience – 170.

Crinul, planta cu miros îmbătător, se regăsește în actele de identitate a 800 de vasluieni, băieți și fete, în număr sensibil egal. Interesant, narcisa le-a inspirat mai mult pe mamele de băieți: doar 150 de fete poartă numele gingașei flori, în timp ce băieții sînt aproape 500 la număr.

Se pare că avem sau am avut în județ și destui părinți „indeciși”. Ei nu s-au hotărât asupra niciunei flori, dar au vrut musai ca odraslele lor să sărbătorească de Florii, așa că le-au botezat Floarea (circa 300), Florica (aproape 500), Florian (65), iar câțiva au optat și pentru Floricica (17).

Prima floare a primăverii a fost inspirația supremă pentru aproape 30 de părinți, care imediat ce și-au luat pruncul în brațe i-au zis Ghiocel.

Mai avem o „Sălcioară”, trei „Anemone”, 15 „Micșunele”, 170 de „Trandafiri” și „Trandafire”, opt „Crăițe”, trei „Iriși”, trei „Garoafe”, 19 „Garofițe”, nouă „Dalii”, 20 de „Panseluțe”.

Grădina frumos mirositoare a județului Vaslui mai numără un „Bujorel”, un „Bobocel”, și o „Orhidee”. După cum vedem, acestea din urmă sunt rarități pe meleagurile noastre.

 Sărbătoarea Floriilor sau tot ceea ce a murit va renaște

 Este ziua când, conform Noului Testament, Iisus Hristos a intrat în Ierusalim și singurul moment din viața sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat.

Floriile reprezintă o sărbătoare în care elementele creștine și cele laice se îmbină în mod fericit. Este ziua când florile, plantele de orice fel, încep să-și dezvăluie virtuțile magice. Acest fenomen se împletește cu un eveniment religios care are loc în ajunul Floriilor și care se numește Sâmbăta lui Lazăr. Este vorba și de un străvechi zeu al vegetației care murea și renăștea la începutul fiecărei primăveri, dar și de Lazăr, personajul biblic pe care Iisus l-a înviat cu o zi înainte de Florii. Procesul morții și învierii lui Lazăr este legat de procesul vegetațional, în care tot ce este îngropat în pământ va renaște.