Ce părere au politicienii despre… Costul gratuităților

de Alex SAVA

În calitate de cetățeni ai României, cedăm spre gestionare statului drepturi fundamentale, precum cele la educație sau sănătate, garantate prin acordul social numit Constituție. Așadar, ar trebui să beneficiem de asistență medicală și condiții propice actului educațional în baza taxelor și impozitelor pe care le plătim, fără a scoate niciun alt leuț din buzunar. În realitate, la școală plătim de la hârtia de xerox și creta colorată până la manuale al căror cost rivalizează cu cel al unui compendium, iar la spital cumpărăm de la un banal perfuzor până la „bunăvoința” și „atenția” personalului. Sistemul social este, așadar, defect. Iată ce părere au politicienii Vasluiului despre asta!

Senatoarea social-democrată Gabriela Crețu admite că sistemul social are carențele lui și că există și alte state în care politicile de acest tip nu dau rezultatele scontate, dar cu toate acestea se declară o susținătoare a serviciilor publice.

„Din păcate, dacă ar fi numai statul român în această situație, am zice că putem să reparăm mult mai rapid ceea ce se întâmplă. Dar constat din ce în ce mai des, însă, că ceea ce numeam statul bunăstării, în care se asigură toate aceste servicii în baza contribuțiilor, este distrus peste tot. Acum conduc piețele, nu mai conduc statele”, spune Gabriela Crețu.

Vinovați pentru plata prețului manualelor de orice fel și a materialelor sanitare se fac, în viziunea senatoarei, atât subfinanțarea educației și sănătății, dar mai ales cei care acceptă să achite prețul gratuităților.

„Este evident că e vorba de o subfinanțare, dar și o lipsă de reacție a ccetățenilor. În momentul în care s-a decis să  cheltuim mai mult pentru apărare, nimeni nu s-a întrebat de unde. Era clar că se vor lua bani din altă parte, nu? De la sănătate, de la educație… Eu sunt apărătoarea serviciilor publice, cred că este forma cea mai bunp de funcționare. A rezolva toae aceste probleme în privat, este mult mai costisitoare pentru fiecare. (…) Nu putem să lăudăm nici noi cu o extraordinară capacitate administrativă. În genere, avem oarece atitudine competitivă, nu de solidaritate. Drept urmare, cei care trebuie sp plătească contribuțiile, nu le plătesc totdeauna, iar sistemul nu are suficienți bani. (…) Cei care au se descurcă, cei care nu au o să moară cu zile sa o să beneficieze de o educație necorespunzătoare. Dar eu nu cred în selecția naturală. Oamenii pot fi mai buni decât sunt dacă ne străduim să-i educăm. Singurele sisteme care pot să funcționeze fără pericolul falimentului sunt cele de tip social. Dar pentru asta trebuie să construim caractere”, mai spune senatoarea.

Un alt factor la care a făcut referire Gabriela Crețu este corupția din sistemul public, pe care ea o vede prin prisma unor „factori obiectivi”: „Sunt lucruri legate de factori obiectivi. În momentul în care eu am un angajat al unei autorități locale care lucrează pe 800 de lei, el devine mai sensibil la un pachet de cafea sau la o mică sumă pentru o adeverință, să spunem. Pe de o parte vrem să desființăm statul, iar pe de altă parte vrem să avem servicii de calitate. Trebuie finanțat rezonabil. Dacă nu, ajungem la politica junglei, dar eu sunt legiutor și nici prin cap nu-mi trece să ajungem la așa ceva”.

O altă voce social-democrată, senatoarea Doina Silistru, este de părere că, cel puțin în sănătate, lucrurile se apropie de o normalitate.

„De când a ajuns ministru, Băniciou încearcă să pună lucrurile la punct. Treptat, lucrurile vor ajunge la normal. Dar sănătatea nu este toată gratuită și nu poate fi acuzat ministru Băniciou că nu poate face așa ceva. Este foarte greu să lupți cu sistemul, care e învățat într-un anumit fel. Sperăm ca lucrurile să fie puse la punct în scurt timp”, a spus Doina Silistru

 Decizii politice. Nimic nu e gratis!

 Senatorul liberal Dan Marian nu vede o problemă în plata unui serviciu gratuit, întrucât contractul social cu statul, deci Constituția României, poate fi intrepretat.

„Dreptul la educație se referă faptul că statul îți garantează o școală, profesori, tablă, băncuță. E chestia de intrepretare… Constituția este foarte neclară în multe chestiuni. Se interpretează Constituția, dar părinții sunt nevoiți să investească în educația copiilor”, a spus Dan Marian.

El e de părere că pentru rezolvarea acestei probleme e nevoie de… o decizie politică: „Din 3% din PIB, cât își permite statul să aloce pentru educație, se plătesc prima dată profesorii și întreținerea școlilor. Pentru a fi totul gratuit, e nevoie de o decizie politică, de a aloca mai mulți bani. Dar Guvernul Ponta nu-i alocă”.

Dincolo de subfinanțarea sistemului educațional, senatorul admite că s-ar face o economie substanțială dacă gestionarea fondurilor s-ar face corespunzător: „Eeste o anomalie în tot ce înseamnă banul public. O primărie costă de trei ori mai mult decât dacă o faci tu pentru tine. Așa și cu manualele, se scot la licitație, dar costă de trei ori mai mult decât o carte scoasă de cineva… Asta e problema sistemului! De aici s-ar face economie”.

De asemenea, Dan Marian crede că un aport la eliminarea costului gratuităților trebuie să-l aibă… cetățenii, care trebuie sp fie „mai agresivi, să-și ceară drepturile așa cum trebuie”.

De menționat este faptul că Dan Marian este ales al cetățenilor, ale căror drepturi constituționale le reprezintă!

Tot în grija cetățenilor lasă rezolvarea acestei probleme și colegul său de partid, deputatul Florin Ciurariu, de asemenea militant al drepturilor vasluienilor, prin natura funcției: „Trebuie să ne cerem acele drepturi, însă pentru a nu intra în conflicte, omul mai scoate din buzunar. Dacă am ști să ne cerem acele drepturi, situația nu ar mai fi așa. E un management defectuos. Toate programele prevăd lucruri extraordinare, dar nu se schimbă mare lucru”.

Un alt liberal, Corneliu Bichineț (vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui), este de părere că statul încalcă drepturile fundamentale cetățenilor: „Eu cred că în Constituție este stipulat cât se poate de clar ce drepturi are un cetățean român. Dacă în practică se întâmplă altfel, înseamnă că statul încalcă însuși el drepturile fundamentale ale celor pe care ar trebui să-i protejeze”.

Un alt politician intervievat, Emil Dorin – președintele PC Vaslui, e de acord, ca și Bichineț, că trebuie respectată Constituția: „Sunt întrutotul de acord ca ce e dat cu titlu gratuit, să fie cu titlu gratuit. Trebuie să respectăm Constituția României”.

La capitolul soluții, însă, consevatorul a fost, cel puțin ieri, lipsit de inspirație.

 Situația e…. firesc de roză!

 Prefectul Andrei Puică nu a găsit nimic anormal în funcționarea sistemelor educațional și medical.

„Dacă sunt servicii suplimentare, e normal să coste. Exact cum a fost și în 2009, când a fost pachetul de analize gratuite. În funcție de vârstă,

fiecare avea dreptul la un anumit număr de analize. Eu am avut dreptul la patru, iar pe restul le-am plătit. Și la Comisia de dialog cu persoanele vârstnice, s-a ridicat problema că un bolnav beneficiază de tratament pentru o anumită problemă când ajunge la spital, însă el mai are și alte probleme de sănătate pe care le tratează. Deci e normal să vină cu mMedicamentele de acasă, să aibă tratament în cazul în care îl internează. Apoi, și la spital, consumabilele se termină. Până când cumpără spitalul altele, e normal ca pacientul să-și cumpere el”, consideră prefectul județului, Andrei Puică.

Într-o manieră asemănătoare vede lucrurile și consilierul municipal bârlădean Ciprian Feraru, care susține că gratuitățile sunt, iar acolo unde nu-s, există o explicație!

„Din păcate, lipsa de stabilitate, multiplele modificări, mai mult sau mai puțin justificate au afectat managementul instituțiilor subordonate ministerelor în cauză. Probabil, de multe ori, aprovizionarea nu se face la timp, motiv pentru care apar și situațiile acestea de criză, de multe ori hiperbolizate în mass-media. Este adevărat, Constituția ne garantează dreptul la ocrotirea sănătății; ni se pun la dispoziție specialiști pentru problemele care ne aduc  în spital. Probabil, se întâmplă ca uneori ei să nu fie capabili să își desfășoare activitatea, din pricina faptului că s-au epuizat anumite instrumente sau medicamente de care ar avea nevoie… În ceea ce privește zona învățământului, ca profesor, vă pot garanta că elevii mei primesc gratuit manualele de pe care invață. Și știu că acest lucru este valabil pentru toți elevii încadrați în sistemul de învățământ obligatoriu. La fel de adevărat este că părinții obișnuiesc să achiziționeze tot felul de materiale auxiliare, la solicitarea cadrelor didactice sau nu, pentru eficientizarea procesului de educație al propriilor copii. La urma urmei, consider că educația unui copil este în primul rând, atribuția părinților și abia apoi atribuția statului”, spune Ciprian Feraru.

 Ba nu e!

 Liberalul bârlădean Cornel Pleșu vede costul drepturilor constituționale gratuite ca pe o problemă care trenează de la instaurarea democrației, contrazicându-i pe cei doi mai sus citați.

„Am constatat cu toții că de la revoluție încoace, aceste gratuități rămân încă la stadiul de a nu fi puse în practică 100%. Manualele gratuite sunt foarte vechi sau inutilizabile, fapt care arată că acest lucru rămâne un deziderat. Cu toții ne lovim de problema medicamentelor, iar dacă intrăm și pe problema stomatologiiei, lucrurile devin iluzorii, pentru că plătim sume exorbitante pentru sănătatea dentară, deși lunar contribuim la sistemul de asigurări. Gratuitatea trebuie înțelească în contextul în care ar trebui să existe o prevedere mai clară privind strângerea de fonduri și destinația lor. Am constat c toate guvernele au folosit sume importante colectate pentru ceva într-un alt scop, dar întotdeauna s-au găsit justificări, aprobări. Așa am ajuns la un sistem deficitar, care vine de la revoluție încoace și rezultatele se văd. Avem copii buni, care au rezultate bune la olimpiade, dar la testele naționale și internaționale ne clasăm la coadă. Reforma nu este reală. A fost transformată în interese personale și nu s-a urmărit soluționarea problemelor sistemului. S-au cumpărat dotări care nu au fost folosite niciodată, au ieșit din uz noi. Lucrurile s-au întâmplat și se întâmplă. Nu avem un sistem de colectare și de administrare a fondurilor corespunzător. Cred că, dacă cei care își doresc să fie manageri, ar gândi măcar într-un procent de 10% că sunt acolo și datorită populației, atunci lucrurile ar sta altfel. Așa, ne amăgim că avem o Constituție modernă. Diferența este enormă între școlile din Vaslui și cele din Bârlad. Același lucru se observă și dacă luăm unitățile spitalicești. Politicienii influențează aceste lucruri, iar după ani în care am sperat că vom avea un sistem de educație sau sănătate care să aibă funcționalitatea propusă. realitatea este cu totul alta”, spune Cornel Pleșu.

 Consilierul municipal bârlădean Daniel Buzamăt crede că cele două drepturi gratuite – la sănătate și educație – sunt exploatate doar în campaniile electorale. Apoi… „Am observat chiar aici, pe plan local, că educația și sănătatea sunt cenușăresele alocării bugetare. Mulți politicieni se flosesc de ele doar pentru a-și atinge scopurile. Cred că educația și sănătatea ar trebui să fie pe primul plan. Cei care ajung la guvernare uită de educație și sănătate. Au ajuns la consluzia că este mai bine ca poporul să fie nevoiaș și needcucat, pentru a-l conduce după bunul plac”.

Daniel Onofrei, liderul județean al PMP, consideră că prețul educației și sănătății este mult umflat prin relația de vasalitate dintre baronii locali și membrii gruvernului. De asemenea, el face referire și la un alt drept încălcat flagrat: prezumția de nevinovăție.

„Cele mai flagrant încălcat drept în ultima perioadă consider că este dreptului de nevinovăție până la proba contrarie, pentru că măsura arestului ar trebui să fie una excepțională. Apoi putem vorbi despre dreptul la educație și la un serviciu sanitar gratuit și competent. Ca și cauze, după părerea mea, putem vorbi de lipsa unor profesioniști din Guvernul Romîniei, de o subordonare guvernului de către baronii locali și, bineînțeles, de lipsa acută a unei opoziții. Cel puțin în ultimile șase luni, PMP mai face opoziție, în rest se pare că se dorește o revenire la un sistem pe care l-am crezut încheiat. Unii se fac că lucrează, alții se fac că nu văd”, a spus Daniel Onofrei.

 Posibilă soluție: factorul coercitiv

 Deputatul bârlădean Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, cunoaște îndeaproape carențele sistemului sanitar. Pentru ca sănătatea să fie într-adevăr gratuită, așa cum prevede Constituția, el propune identificarea unui mecanism coercitiv pentru gestionarii de fonduri.

„Nu pot să spun că în ultimii 20 de ani lucrurile au fost mai roz. Oamenii ar trebui sp aibă și o răspundere. E fumos să ai bani, casă de la RAPPS, mașină, secretară… Dar ar trebui să fie și un contract cu cei care te-au ales. Dacă nu te încadrezi în aceste norme, să pleci acasă. Fiecare dintre noi răspunde pentru ceea ce face, dar paradoxal, guvernul nu răspunde pentru nimic Ar trebui găsit un mecanism prin care să răspundă, pentru că este o decizie politică. Ar trebui niște criterii foarte clare despre cine și unde să fie pus, valabile pentru toată lumea. Dar la noi politicienii sunt buni la toate. Câte funcții a ocupat premierul în guvern? I-a scăpat vreun minister? Probabil cel de sport… Este incredibil că pentru ceea ce fac Guvernul României nu răspunde niciodată. A picat elicopterul de la Siutghiol. Prefect demis, șef ISU demis. Dar cei care erau în guvern, nu au fost responsabili de nimic! La un moment dat, ministrul sănătății din Anglia și-a dat demisia pentru că nu avea suficieți medici într-un spital. La noi, am văzut că un primar din Vaslui caută medic de familie (primarul comunei Viișoara a făcut un apel public, după ce medicul de familie din comună a plecat – n.r.). Administrația locală nu este vinovată? În zona Moldovei este un colector de voturi pentru actuala guvernare, dar la nivel investițional nu se vede nimic. Nici șosea de centură, nici spital regional… Politicienii trebuie să răspundă. Nu au ajuns pe competențe unde aua ajuns și nici pentru că i-a obligat cineva. Au ajuns pentru că și-au dorit, în primul rând și pentru că au fost aleși. (…) În medicina de urgență este o practică: dacă nu reușești de trei ori o manevră, lași pe altul în locul tău. Dacă domnii ăștia care vin la guvernare nu reușeșc, de ce nu se duc acasă? Nu vreau să fiu rău-voitor, dar ne-am obișnuit să-i validăm doar o dată la patru ani. Credeți că s-ar simți la fel dacă o dată la o lună s-ar trezi cu omul în fața cabinetului să-i ceară socoteală? În Franța se rupe ușa la minister pentru un drept luat sau încălcat, iar pe greci nu-i oprești până nu obțin ce vor. Cred că este nevoie de o asemenea atitudine și la noi”, a spus Ciuhodaru.