Spiritualitate crestina – diferenta dintre simtirea adevarata si falsa credinta (P)
Interesanta afirmatie, nu? Oare cum ai reactiona daca ti-as spune ca nu exista o astfel de diferenta? Oare ce ai zice daca ti-as spune ca nu exista simtire adevarata si falsa si ca toata e adevarata? Prea mult timp am stat, noi oamenii, sa contemplam daca ceea ce credem, ceea ce simtim, ceea ce facem este alegerea buna sau nu in loc sa ne bucuram de acel moment in sine, momentul simtirii. Si este exact la fel si cu spiritualitatea; aceasta nu este falsa sau adevarata, dreapta sau stramba. Aceasta doar este. M-am documentat despre spiritualitate crestina din niste carti destul de interesante si concluzia la care am ajuns e ca aceasta nu trebuie gandita, ci simtita si doar apoi rationalizata.
Adevarul e ca si eu am fost destul de unilateral intr-o perioada cand veni vorba de spiritualitate, in special despre spiritualitatea crestina. Mult timp, crescand intr-un mediu in care am vazut crestinismul ca pe o povara, am asociat ideea de spiritualitate doar cu religiile orientale. Nici nu puteam sa vad crestinismul ca ar fi avand vreun fel de spiritualitate. Vedeam aceasta religie ca pe ceva ce trebuie facut, trebuie crezut si niciodata pus la indoiala.
Am trait asa foarte mult timp, pana mi-am dat seama ca, de fapt, nu stiu nimic despre spiritualitatea crestina. In prima faza am inceput sa citesc niste carti legate de spiritualitatea crestina scrise de niste duhovnici autohtoni si am ajuns la concluzia ca aceasta nu este cu nimic mai diferita de ceea ce a simtit Buddha la un moment dat in viata. Spiritualitatea crestina neingradita este la fel de interesanta ca si cea orientala sau cea a celtilor sau a nativilor americani.
Desigur, sa citesti despre spiritualitate crestina si sa ajungi sa o simti sunt doua lucruri total diferite. Pentru a putea trai orice fel de sentiment spiritual trebuie, mai intai, sa poti sa te „lepezi” de orice retineri. Multa lume nu poate ajunge sa simta niciun fel de traire spirituala intensa pentru ca sunt prea ancorati in trupesc pe cand spiritualitatea, crestina sau nu, se bazeaza pe niste trairi mult mai intense decat iti poate oferi vreodata trupul de unul singur. In cele din urma pe acest principiu se bazeaza spiritualitatea crestina (si de orice fe)l: sa transmita trupului simtiri pe care acesta nu are cum sa le dobandeasca decat prin suflet.
Cred ca am facut cea mai buna alegere din viata mea cand mi-am cumparat primele doua carti despre spiritualitate de la Pravalia cu Carti. Fie ca doresti sa „te initiezi” in spiritualitatea crestina sau in cea buddhista, iti recomand sa lecturezi niste carti pe aceste teme inainte de a-ti incepe calatoria.
