Padocurile înțesate de maidanezi, străzile orașului la fel!

de Răzvan CĂLIN

În momentul de față, 180 de câini comunitari au umplut până la refuz padocurile Primăriei Bârlad. În același timp, circa 2.000 de maidanezi umblă nestingheriți pe străzile orașului, spre disperarea localnicilor care reclamă zilnic problemele ridicate de aceste patrupede.

Încet, dar sigur, Bârladul riscă să devină un oraș al maidanezilor, mai ceva ca localitățile din India, unde miile de câini comunitari, vaci, maimuțe și șobolani se plimbă nestingheriți pe străzi, alături de oameni. Dacă la indieni există tradiții și superstiții care zeifică toate aceste lighioane, la Bârlad existența maidanezilor într-un număr din ce în ce mai mare nu are decât o singură explicație: autoritățile sunt neputincioase și nu au reușit să găsească o soluție viabilă pentru această problemă nici în momentul de față.

Așa se face că în momentul de față populația de câini comunitari din Bârlad cunoaște o perioadă de înflorire, javrele înmulțindu-se nestingherite și într-un ritm amețitor. Actualmente, padocurile Primăriei Bârlad sunt arhipline, numărul maidanezilor „cazați” ridicându-se la 180 de bucăți. Asta în condițiile în care capacitatea maximă a padocurilor este de 160 de câini! Cum, necum, autoritățile locale au fost nevoite să facă loc pentru încă 20 de bucăți, care au fost capturați de pe străzi la insistențele localnicilor. Pentru că trebuie spus că, în ultimul timp, tot mai mulți bârlădeni se arată din ce în ce mai iritați de această situație.

„Nu știu ce putem să mai facem și cum să procedăm ca să rezolvăm această problemă odată pentru totdeauna. Fără niic un fel de exagerare vă spun că în fiecare zi suntem asaltați de telefoane venite din partea cetățenilor  care ne cer să-i scăpăm de maidanezi. Pur și simplu oamenii nu mai suportă toate neplăcerile cauzate de câinii comunitari i i înțelegem. Dar, din păcate, situația este extremd e delicată și de ambiguă. Sau mai bine zis, nu suntem lăsați în pace să ne facem treaba”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, cel care coordonează, împreună cu Serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân, activitatea de ecarisaj din Bârlad.

Așa cum am mai scris și în numerea anterioare ale cotidianului nostru, autoritățile locale nu pot face mai nimic în această privință tocmai pentru că normele privind aplicarea Legii gestionării câinilor fără stăpân au fost blocate printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție la cererea Asociației „Vier Pfoten”. În consecință, în România nimeni nu are voie în momentul de față să eutanasieze vreun maidanez până ce nu e elaborat un nou set de enorme metodologice. Între timp, patrupedele își văd liniștite de treabă, se înmulțesc într-un ritm alarmant și se joacă cu nervii cetățenilor. Chiar dacă pare un clișeu repetitiv, realitatea este că în continuare se înregistrează aproape zilnic cazuri de oameni mușcați și zgâriați de maidanezi, spitalul din localitate cheltuind anual sute de milioane de lei vechi pe tratamentul victimelor.

Oare e nevoie să mai fie omorât vreun copil de maidanezi?!

Cât despre ritmul adopțiilor de maidanezi, realitatea e și mai dezarmantă: de la începutul anului și până în prezent la Bârlad au fost adoptați doar nouă câini comunitari. Dacă vă întrebați unde sunt toți iubitorii de maidanezi care se dau de ceasul morții și se bat cu pumnul în piept că pentru ei viața fără câini e ca ochii fără văz, atunci vă spunem că nici noi n-am găsit încă răspunsul la această întrebare.

„A venit zilele trecute o doamnă care a solicitat să-și recupereze un câîne pe care echipele îl capturaseră de pe teren, dintre blocuri, la sesizarea unor cetățeni, bineînțeles. Când i s-a spus că, pe lângă taxele de rigoare, trebuie să facă dovada și să-și ia angajamentul că va ține câinele în gospodăria ei și nu îi va mai da niciodată drumul pe străzi, a renunțat pe loc. Ne-a spus că ea nu are cum să țină câinele în apartament și că ea vrea, pur și simplu, să îl ia de la noi și să-i dea drumul din nou pe strada. Dumneaei zicea că așa are grijă de el: câinele se aciuase în fața blocului unde locuia dumneaei, iar ea îi dădea de mâncare. Or. așa ceva nu se poate pentru că este ilegal. N-a vrut să înțeleagă și când i-am pus în vedere să-l țină în casă, a renunțat. Cam asta e situația. Mai trist este că problema se agravează de la o zi la alta, iar soluții viabile nu sunt. Sau mai bine zis ar fi, dar nu ni se permite să facem nimic!”, ne-a mai spus dr. Bejan

Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân permite autorităților locale să eutanasieze maidanezii dacă după 14 zile de la capturare aceștia nu sunt revendicați sau adoptați. Astfel, problema maidanezilor ar fi putut fi rezolvată odată pentru totdeauna, însă cei de la „Vier Pfoten” și-au băgat coada și au reușit să obțină în instanță blocarea legii.

„Până când nu se întâmplă o nenorocire, nu vom realiza că trebuie luat taurul de coarne. Oare e nevoie să mai fie omorât vreun copil de maidanezi?! Teamă mi-e că abia atunci când va izbucni o epidemie sau va mai fi ucis cineva de câinii comunitari, se vor debloca aceste norme metodologice și legea va fi pusă în aplicare!”, a concluzionat dr. Bejan.