Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
de Marian Mocanu
La sfărșitul anului trecut, două produse tradiționale au fost atestate, la nivelul județului Vaslui, potrivit noilor reglementări în vigoare. Este vorba de „Zacusca de vinete de Blăgești” și de „Povidla de perje cu nuci de Blăgești”. În același timp, numărul produselor ecologice scade de la an la an, cei mai interesați în a primi acest atestat fiind apicultorii, care au contracte pentru export.
La sfârșitul anului trecut, producători din comuna Blăgești au obținut statutul de produse tradiționale pentru două dintre produse, respectiv „Zacusca de vinete de Blăgești” și „Povidla de perje cu nuci de Blăgești”. La acest moment sunt singurele produse tradiționale atestate în județul Vaslui, după ce, anii trecuți, erau nu mai puțin 34 de astfel de produse tradiționale, inclusiv din carne.
„Noua legislație, intrată în vigoare din 2014, nu mai permite declararea ca fiind tradițională a produselor realizate pe cale industrială au fost impuse reguli stricte inclusiv în ceea ce privește capacitatea de producție a micilor producători, pentru produse făcute manual, dar și a materiei prime folosite. Pe lângă cele două produse atestate deja, mai avem, în județ, o fundație care se află în procedura de eliberare a documentației, în vederea atestării de produse tradiționale și am identificat un producător de pâine din mediul rural care ar putea demara procedurile pentru primirea atestatului de «produs tradițional»”, a declarat inginer Gigel Crududirectorul DAJ Vaslui.
Conform Ordinului 724/1082/360 din anul 2013 au fost stabilite condiții clare privind atestarea produselor tradiționale, a caietului de sarcini și a datelor pe care trebuie să le conțină dosarul pentru atestarea acestui tip de produse. În primul rând, aceste produse tradiționale nu pot fi făcute pe cale industrială, fiind impusă și o restricție în ceea ce privește cantitatea ce poate fi obținută în decursul unui an. În consecință, dacă până în anul 2013 erau nu mai puțin de 34 astfel de produse tradiționale în județ, acestea și-au pierdut calitatea. Pe de altă parte, noile norme au descurajat mulți dintre producătorii care ar fi putut să încerce să-și atesteze produsele ca fiind tradiționale.
Directorul DAJ Vaslui apreciază că există și un dezinteres al producătorilor vasluieni, care nu-și promovează suficient produsele: „Nu există preocupare în acest sens, nu există atenție la detalii. Ar trebui mai mult interes din partea producătorilor, mai ales pe partea de promovare a produselor. Acest lucru implică anumite cheltuieli, în schimb sunt și beneficii. Pe de o parte din partea producătorului care vânzându-și produsele sub marca de produs tradițional are posibilitatea de a-și desface produsele la un preț bun, pe de altă parte, pentru consumatori, care pot cumpăra astfel produse certificate, la un standard de calitate superior. Ar trebui să fie un mai mare interes din partea producătorilor pentru promovarea propriilor produse”.
Din păcate, nu este singurul domeniu agricol în care producătorii vasluieni sunt deficitari. Este cazul agriculturii ecologice, unde, unii dintre cei 36 producători agricoli atestați, se gândesc să renunțe. Aici, motivul este altul. Firmele de consultanță nu au oferit prea multe detalii producătorilor agricoli care au optat pentru agricultura ecologică, astfel că, la controalele făcute, aceștia nici măcar nu știau ce obligații au. Cei mai mulți dintre cei care practică agricultura ecologică sunt din domeniul apiculturii, și asta pentru a putea penetra pe piețele externe. Din păcate, crescătorii români de albine exportă mierea în stare brută, la prețuri mici, în timp ce alte state, cum este cazul Germaniei, obțin profituri foarte mari prin desfacerea mierei de albine ambalate.
