Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
La aproape un deceniu după ce Uniunea Europeană a restricționat, pentru prima dată, utilizarea semințelor atinse de insecticidele care distrug albinele, albinele din România încă simt impactul. Apicultorii spun că Bruxelles-ul închide ochii la o „super lacună” legală care menține semințele interzise pe câmp
Într-una dintre capitalele producției de miere din UE, guvernul s-a bazat pe semințele interzise pentru a-și susține exporturile agricole aducătoare de profit, ceea ce ONG-urile și apicultorii denunță ca fiind o încălcare flagrantă și sistematică a legilor UE, care pune în pericol una dintre cele mai multe vechi meserii din țară și dăunează biodiversității.
Deși Comisia Europeană a interzis total neonicotinoidele, sau neonicele, în 2018 – după ce îngrijorările cu privire la impactul lor asupra albinelor au dus la restricții inițiale în 2013 – Ministerul Agriculturii din România a ocolit în mod sistematic interdicția, recurgând la un mecanism de exonerare prevăzut în principala lege a UE privind pesticidele, conceput ca o măsură de ultimă instanță pentru a salva o recoltă aflată în pericol.
România continuă să se sustragă restricțiilor, susținând că neonicele sunt singurele mijloace eficiente de a proteja culturile de infestările devastatoare de insecte. Dar criticii spun că guvernul ignoră alternativele existente și acceptă toate cererile de derogare depuse de influente grupuri agricole și agrochimice.
Utilizarea semințelor interzise, susțin apicultorii, servește doar intereselor unui număr mic de cultivatori puternici și celor ale unui guvern care nu dorește să renunțe la poziția sa ca unul dintre marii exportatori de cereale din UE.
Situația disperată a apicultorilor din România evidențiază și mai mult modul în care deficiențele flagrante ale abilităților Comisiei Europene de a-și aplica propriile reguli și de a înfrâna disponibilitatea deseori fățișă a țărilor de a exploata lacunele de reglementare pot face inutile regulile sale ecologice.
Covor de albine
În toată România, practica utilizării derogărilor împinge apicultorii și fermierii într-un parteneriat din ce în ce mai dezechilibrat, transformând legătura lor, cândva reciproc avantajoasă, într-o relație toxică.
Constantin Dobrescu, vicepreședinte Romapis, a spus că folosirea continuă a neonicelor joacă „un rol major” în ratele „dezastruoase” de pierderi de colonii cu care se confruntă apicultorii în fiecare an. „Când părăsesc [un loc de hrană], apicultorii găsesc un covor de albine în locurile unde erau stupii”, a spus el.
Potrivit cifrelor COLOSS, un grup internațional de cercetare care monitorizează decesele albinelor, apicultorii din România și-au pierdut 32,5 la sută din coloniile lor în perioada de iarnă 2020-2021, o cifră despre care Dobrescu a spus că este printre cele mai mari din Europa.
Interdicția la nivelul UE a venit după ce studiile au arătat că neonicele dăunează sistemului nervos al albinelor, provocând paralizie și moarte și afectând abilitățile lor vitale de zbor și navigare. Alte studii arată, de asemenea, că reduc fertilitatea și eficiența polenizării și le leagă de declinul global al polenizatorilor.
La nivelul UE, repopularea coloniilor a absorbit de ani de zile cea de-a treia cea mai mare parte din programele apicole naționale ale UE. În România, reprezintă cea mai mare cheltuială unică.
Guvernul a încercat să liniștească plângerile din ce în ce mai numeroase ale apicultorilor, prin introducerea de măsuri pentru atenuarea daunelor, cum ar fi obligativitatea fermierilor de a marca într-un fel câmpurile în mod „excepțional” tratate cu neonice. Cu toate acestea, Trancioveanu, micul apicultor de lângă București, a spus că nu a văzut niciodată astfel de marcaje.
În timp ce sistemul de derogări al UE cere țărilor să ia în considerare soluții non-chimice și, în cazurile de derogări repetate, să demonstreze că ar căuta alternative, România a încălcat de ani de zile în mod vădit ambele reguli.
În 2018, guvernul a finanțat un studiu care își propunea să „demonstreze că restricțiile UE privind neonicele sunt nejustificate”. În răspunsurile scrise, Ministerul Agriculturii a spus că două proiecte de cercetare a metodelor alternative de combatere a dăunătorilor sunt în derulare, dar nu a oferit detalii suplimentare.
Apicultorii plasează cea mai mare parte a vinei asupra Ministerului Agriculturii și spun că agricultorii acționează „iresponsabil”. Dar mulți sunt, de asemenea, nedumeriți de tăcerea Bruxelles-ului.
sursa: Analiză Politico, preluată de Rador
