Problemele de sustenabilitate asociate industriei cafelei
Pentru că tot am vorbit în articolele precedente despre efectele asupra mediului ale industriei cărnii și a lactatelor , acum a venit rândul cafelei , un produs nelipsit din casele noastre. Statisticile arată că un român consumă anual aproximativ 3.5 kg de cafea, mult mai puţin faţă de restul europenilor , unde consumul mediu de cafea , pe cap de locuitor , este de aproximativ 7 kg pe an.
În topul băutorilor de cafea sunt suedezii , cu aproape 10 kg/an/cap de locuitor. Cu toate acestea , piaţa cafelei în România a cunoscut creșteri mari în ultimii ani, fapt ce a dus la o diversitate impresionantă a ofertei din magazine , dar și la o necesitate a educării consumatorilor în acest sens.
Într-un an, cele 3,5 kg de cafea pe care o consumi contribuie la emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 53,65 kg CO2e, dacă aceasta este preluată și prelucrată într-un mod nesustenabil, și cu doar 12,28 kg CO2e dacă sunt luate în vedere câteva proceduri esențiale precum :
- exportul boabelor de cafea prin intermediul navelor cargo, și nu prin transport aerian
- reducerea inputurilor agrochimice
- utilizarea de materiale reciclabile și reducerea cantității lor la ambalare
- utilizarea de surse de energie regenerabilă
- prăjirea boabelor de cafea în țara de origine; astfel greutatea lor se va reduce la jumătate
Mai este cunoscut și faptul că producerea cafelei afectează și mai tare zone precum Africa și America de Sud (principalele zone geografice în care este cultivată cafeaua ), ale căror ecosisteme sunt considerate oricum fragile și predispuse defrișărilor .
De aceea, este la fel de important pentru producători , comercianți cât și consumatori , să înțeleagă că prin puterea de cumpărare favorabilă cafelei sustenabile se poate schimba întreaga procedură de fabricare a acesteia, și implicit și restul lanțului valoric .
sursa: infocons.ro
