Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu, 54 de ani, spune că în această perioadă la granița României „se confruntă o serie de interese strategice foarte importante“ și că este vorba despre „un joc dur“. Din această confruntare, care ar putea afecta viitorul Republicii Moldova, nu lipsesc nici Federația Rusă, nici România, după cum explică fostul ministru de Externe.
În privința legăturilor cu China, Cristian Diaconescu militează pentru o „relație partenerială aprofundată“ și argumentează că în peisajul internațional raporturile sunt diferențiate.
Despre ideea senatorului PSD Mircea Geoană de a candida pentru funcția de secretar general al NATO, Cristian Diaconescu afirmă că „la Președinție nu a fost primită dinspre Guvern nici o propunere“ și precizează că ar fi important ca „atât candidatura României, cât și persoanele desemnate să fie rezultatul unui consens al celor care decid în politica externă“.
Consilierul președintelui crede, pe de altă parte, că amenințările din ultima perioadă la adresa lui Traian Băsescu și a apropiaților săi nu fac parte dintr-o „retorică simplă“ și se așteaptă la o revanșă din partea regimului Ponta.
Ce șanse sunt ca România să fie primită în Schengen până la sfârșitul acestui an? De ce ar dispărea reticențele Franței, Germaniei sau ale Olandei?
C.D.: Obligațiile tehnice care stau la baza aderării României la Acordul Schengen sunt îndeplinite de peste 3 ani. O serie de state membre sunt reticente, invocând criteriile politice privind funcționarea statului de drept sau lupta împotriva corupției, pe care nu le îndeplinim. Președintele Băsescu a solicitat președintelui Consiliului European separarea celor două categorii de criterii. Este o decizie europeană, dar și națională în statele Schengen.
„Nu este deloc clar pentru mine care e traiectoria viitoare“ a Guvernului român, declara recent Victoria Nuland, adjuncta diplomației americane, referindu-se la modificările ce vizează lupta anticorupție. Această declarație sugerează că România a devenit impredictibilă?
C.D.: Sper că nu. Victoria Nuland și-a argumentat mandatul pe baza căruia și-a făcut vizitele la București având în vedere trei componente esențiale: funcționarea statului de drept, independența justiției și transparența. Sunt elemente fundamentale ale funcționării democrației. Statele Unite au un parteneriat strategic cu România. Elementele care țin de statul de drept sunt menționate de trei sau de patru ori în textul parteneriatului strategic. Dacă nu ar fi apărut derapaje în legătură cu acest aspect, tematica nu ar fi fost abordată la un astfel de nivel, al unui trimis special al SUA. Procedura trimisului special este folosită în diplomație atunci când există o situație de urgență asupra căreia statul trimițător își exprimă preocuparea și cere clarificări.
Care era „situația de urgență“ în cazul acesta?
C.D.: Exact atitudinea politică de la București, care se îndepărta de principiile statului de drept.
De unde vine îngrijorarea cea mai mare?
C.D.: Dinspre Parlament, fiindcă această instituție legiferează. De altfel poziția Ambasadei SUA la București a fost explicită din acest punct de vedere, iar Victoria Nuland a ținut să sublinieze și chiar să felicite oficiul diplomatic din capitala României pentru reacție, subliniind că ceea ce spune Ambasada americană de la București reprezintă poziția Washingtonului. Această observație nu este redundantă în contextul declarațiilor făcute de unii politicieni.
Absența premierului Victor Ponta în programul vizitei emisarului american la București ar putea fi interpretată negativ de partea americană?
C.D.: Partea americană a dat interpretarea pe care a considerat-o oportună, în condițiile în care o astfel de absență poate afecta interesele României.
Victoria Nuland a venit cu „un subiect confidențial“ la București, așa cum a spus Victor Ponta?
C.D.: A venit cu mai multe subiecte confidențiale. E normal să avem o relație aprofundată în zona de securitate cu o țară cu care avem un parteneriat strategic.
„SUA susțin suveranitatea Republicii Moldova și dreptul de a-și alege drumul propriu“, a mai spus adjuncta diplomației americane. Afectează această declarație noul proiect național anunțat de Traian Băsescu referitor la unirea celor două state?
C.D.: În niciuna dintre poziționările publice ale lui Traian Băsescu nu a lipsit reafirmarea sprijinului pe care România l-a acordat și îl acordă menținerii suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Suveranitatea și integritatea Republicii Moldova reprezintă un reper pe care România l-a urmat cu multă consecvență încă din anii ’90. Dacă ar fi numai să menționez sprijinul total și nediferențiat pe care România l-a asigurat Republicii Moldova în procesele de aderare și participare, cu drepturi depline și suverane, la structurile de cooperare regionale și globale din care a dorit să facă parte.
