Retrospectivă: Anul surprizelor neplăcute în agricultură

Anul agricol 2012-2013 va rămâne, fără doar și poate, în memoria agricultorilor și a specialiștilor ca fiind unul dintre cei mai păguboși pentru că, în pofida faptului că s-au obținut producții mai mari decât în 2011-2012, foarte mulți fermieri au ieșit în pierdere. În consecință, nu mai puțin de 2.000 de întreprinzători locali au renunțat să mai lucreze pământul! De surprize neplăcute (dar meritate) au avut parte și unii dintre crescătorii de bovine, cei care an de an încasau subvenții deși nu mai aveau picior de animal în bătătură. 64% dintre ei au fost tăiați de la “porție”! Crescătorii de ovine nu s-a dezmințit nici ei, astfel că au trebuit să învățe că trebuie să respecte anumite reguli înainte de a primi subvențiile de la bugetul de stat sau de la Uniunea Europeană. În acest context, zootehnia vasluiană a pierdut sume colosale!

Anul agricol 2012-2013 a început sub efectele unei secete pedologice severe, fermierii fiind nevoiți, din cauza nerăsăririi uniforme a plantelor, să întoarcă toate culturile de rapiță. Cantitățile de precipitații căzute în lunile decembrie 2012 și ianuarie 2013 au fost în general reduse cantitativ, dar au contribuit la refacerea într-o oarecare măsură a rezervei de umiditate din sol, fapt ce a favorizat desfășurarea proceselor fiziologice ale plantelor, iar culturile s-au uniformizat, rămânând diferențiale doar în funcție de data semănatului.
Ulterior, condițiile agro-meteorologice din martie au determinat reluarea vegetației, culturile înființate în perioada optimă devenind uniforme și viguroase, în timp ce semănăturile tardive prezentau stări medii și slabe. Părea un an agricol normal, asta până în luna mai, când ploile extrem de abundente au afectat culturile de porumb, floarea-soarelui, grâu, lucernă și chiar pășunile.
“În lunile mai-iunie, am avut suprafețe calamitate în 13 comune ale județului, culturile afectate fiind atât cele de primăvară, cât și cele de toamnă. Chiar dacă în județul nostru am întâmpinat probleme meteorologice, precum ploi abundente, viituri, băltiri, pe alocuri chiar spălarea stratului superficial, fiind afectate aproape 4.900 de hectare de teren agricol, culturile și-au revenit”, ne-a declarat Ionel Bunea, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Producții mari, prețuri mici
În urma finalizării bilanțurilor acestui an agricol, recoltele la principalele culturi se prezintă astfel: de pe suprafața de 1.067 de hectare cultivată cu sfeclă de zahăr, producția medie s-a cifrat la 31.244 de kg/ha, față de 20.500 de kg/ha în toamna trecută; la porumb boabe pentru consum a fost realizată o producție medie de 3.693 de kg/ha, de peste trei ori mai mare (!!) față de cea din anul agricol 2011-2012 (1.089 de kg/ha).
Și la cultura de floarea-soarelui pentru consum a fost realizată o producție mai mare, media la hectar fiind de 1.982 de kilograme, față de 1.204 kg în anul agricol 2011-2012. Recolte bune au fost realizate și la strugurii de masă, strugurii de vin, soia boabe și cartofi.
“În linii mari, consider că a fost un an agricol bun, mai ales dacă luăm în calcul faptul că 80% din suprafața arabilă a județului este deținută de mici proprietari. Ca să mă refer doar la porumbul pentru consum, persoanele juridice au înregistrat producții de 6.000-7.000 de kilograme boabe la hectar, în timp ce micii agricultori, cu 1.200-1.500 de kg/ha, au tras mult în jos media pe județ. Același lucru s-a întâmplat și la alte culturi, precum grâul și floarea-soarelui”, a mai spus Ionel Bunea.
Fermierii mici nu s-au bucurat prea mult timp din cauză că prețurile au început să scadă vertiginos.
“Anul trecut, când producțiile au fost mici din cauza problemelor pe care le știm cu toții, prețurile au fost mari, în timp ce, în acest an, în care au fost înregistrate producții bune, prețul a fost scăzut. Asta a fost problema cea mai mare a producătorilor. Mulți dintre ei, având de făcut plăți către furnizori, au fost nevoiți să-și comercializeze imediat după recoltare producțiile, nedispunând de spații pentru depozitare pentru a păstra producția și a o vinde într-o perioadă a anului când prețul ar fi fost mai bun. Spre exemplu, acum. În ultima lună, am observat o creștere a prețului, atât la grâu, cât și la porumb, lucru îmbucurător pentru cei care mai au pe stoc produse agricole. În concluzie, dacă prețurile ar fi fost puțin mai mari, ar fi fost un an de excepție, dar nimic nu-i perfect. Sperăm ca de acum înainte producătorii să se mobilizeze, să preia spații depozitare, astfel încât să-și poată comercializa producția atunci când piața oferă un preț pe măsură, pentru a-și recupera cheltuielile făcute și, bineînțeles, să aibă și un profit, că doar pentru asta muncesc”, a menționat directorul DAJ Vaslui.
În acest context vitreg, nu este de mirare că 2.000 de mici agricultori și-au cedat pământurile către diverși arendași!

Pierderi în zootehnie
Crescătorii de animale au început anul agricol cu bani în conturi fiindcă au primit subvenții grase: 500 de lei pentru fiecare bovină, respectiv 40,8 lei pentru fiecare ovină, în total circa 40 de milioane de euro. De furaje n-au dus lipsă, așa că au trecut iarna cu brio.
Problemele au început să apară de Paște, când oierii nu s-au mai procopsit din vânzarea mieilor, așa cum făcuseră anul trecut, ci s-au mulțumit să-i comercializeze doar pe ici, pe colo, prețul stagnând cu încăpățânare.
Crescătorii de ovine au așteptat cu nerăbdare perioada în care pot solicita din nou sprijin financiar, neînvățând însă, nici în al doisprezecelea ceas, că trebuie să respecte un minimum de reguli înainte de a primi subvențiile de la bugetul de stat sau de la Uniunea Europeană. Astfel, în timpul controalelor tematice desfășurate pe parcursul a trei luni (3 mai – 3 august), au fost găsite nereguli în toate zonele județului. Cei mai mulți dintre fermierii verificați nu mai aveau animalele pentru care ceruseră subvenții. Unii nu mai aveau picior de oaie pe la stână! Au fost depistați și crescători care își vânduseră animalele, cumpăraseră altele, dar au depus dosarul cu numerele de pe crotaliile oilor vândute.
Au fost excluși de la plată doar 57 de fermieri, dar asta înseamnă peste jumătate dintre cei verificați – 101 la număr! “Noroc” că n-au fost verificate toate crescătoriile.
Trebuie spus că eșantioanul de control, care în 2008 era de 40%, a scăzut treptat în ultimii cinci ani, până la 5,7% din totalul fermelor. În același timp, s-au redus și pierderile în zootehnia vasluiană, de la 9,1 miliarde de lei vechi (în 2008), la 1,6 miliarde de lei vechi (în 2013). Este limpede că pierderile nu s-au redus pentru că fermierii vasluieni ar fi devenit mai corecți, ci din cauză că de la an la an sunt controlate tot mai puține crescătorii!
În total, din pricina neregulilor depistate în acest an, zootehnia vasluiană a pierdut peste 160.000 de lei, dar situația ar fi fost de-a dreptul dezastruoasă dacă ar fi fost verificați toți cei 1.771 de crescători care au cerut subvenții (pentru 241.937 de capete de animale).

Crescătorii de bovine, loviți sub centură
Crescătorii de bovine care fentau an de an statul au primit o lovitură sub centură de la guvernanți, mulți dintre ei rămânând fără subvenții. Concret, s-a schimbat data de referință, banii acordându-se doar crescătorilor de bovine care la 31 decembrie 2013 vor deține cel puțin trei capete de bovine cu vârsta de 16 luni, spre deosebire de anul precedent, când s-au acordat subvenții pentru exploatațiile în care existau minimum trei capete bovine cu vârsta de șase luni la data de referință de 31 ianuarie 2008.
Aceeași condiție a fost impusă și pentru exploatațiile nou înființate în perioada 2009-2012, în care existau minimum trei bovine cu vârsta de peste șase luni la o dată istorică de referință stabilită pentru fiecare an.
Data istorică de referință oferea posibilitatea crescătorilor de bovine care și-au depus dosarele cu patru ani în urmă să încaseze an de an subvențiile, chiar dacă nu mai aveau picior de vită în bătătură. Această situație s-a schimbat, iar pentru 2013 vor primi sprijin financiar doar 2.376 de fermieri, spre dezamăgirea celor 6.520 care au tot încasat bani pentru animale inexistente.

Impozitul agricol, un fiasco
Introdus în premieră în acest an, impozitul pe venitul obținut din activități agricole, impus pe bază de norme, a fost un fiasco în județul Vaslui. Atât crescătorii de animale, cât și agricultorii au tratat cu multă indiferență noul bir impus de stat și nu s-au prezentat din proprie inițiativă la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui ca să completeze formulare ce le-ar fi diminuat veniturile.
Concret, în prima etapă din 2013 au depus declarații privind venitul din activități agricole doar 1.690 de fermieri, în condițiile în care în județul Vaslui sunt peste 27.000, iar cel puțin 5.000 dintre ei ar fi trebuit să-și declare veniturile pentru că dețin peste 50 de hectare fiecare. Pe lângă aceștia, sunt peste 1.700 de crescători de ovine și 2.376 de crescători de bovine care obțin venituri consistente de pe urma animalelor, dar care au scăpat de plata birurilor către stat prin simpla neprezentare la AJFP.
De partea cealaltă, Fiscul nu i-a putut constrânge pe fermierii care au fentat statul pentru că habar n-are cine sunt cei care câștigă bani frumoși din activitățile agricole.