Groapa de la Roșiești vine cu un nou bir: Revolta pe gunoi

Deșeurile stârnesc pasiuni nebănuite în mediul rural, odată cu apariția Asociației Intercomunitare de Dezvoltare pentru Salubrizare. La finalizarea programului județean privind colectarea deșeurilor, organizația nou creată va colecta taxa de salubritate din satele vasluiene, prin intermediul primăriilor. Primarii protestează, spunând că oamenii nu au de unde să plătească și vor considera noua taxă drept o inițiativă a autorităților locale.
În toată sărăcia din satele vasluiene, autoritățile nu puteau decât să vină cu un nou bir, aducător de civilizație, ce-i drept. Odată cu finalizarea lucrărilor la platforma ecologică de la Roșiești, în cadrul programului județean de gestionare a deșeurilor, Unitatea de Implementare a Proiectului de pe lângă Consiliul Județean (CJ) va fi înlocuită de o nouă structură, Asociația Intercomunitară de Dezvoltare pentru Salubriare. Aceasta va avea misiunea de a colecta taxa de salubrizare de la populație, în toate cele 81 de comune ale județului.
Noua taxă lunară, care va ajunge până la 50 de lei de persoană, le dă mari bătăi de cap primarilor, care spun la unison că oamenii nu au de unde plăti. Majoritatea edililor nici nu sunt de acord să se implice în perceperea acestor noi impozite pentru că se tem că vor fi considerate de populație ca impuse de primării.
«Este, într-adevăr, o mare problemă. Este destul de greu să încasăm impozitele de la populație acum. 50-60 de lei sunt plătiți cu greu, mai ales de familiile sărace. Noi, practic, îi forțăm pe oameni să plătească acești bani și ei tot nu reușesc. Sunt familii sărace, cu cinci-șase copii, care nu pot plăti. Eu rămân destul de sceptic că această taxă va putea fi colectată», a declarat Vasile Zanfir, primarul comunei Deleni.
Primarii vasluieni spun că este firesc ca oamenii să achite orice serviciu de care beneficiază, însă trebuie avute în vedere și situațiile în care pot ajunge să plătească degeaba.
«Mai este o problemă: aceste pubele vor fi amplasate la 500-600 de metri unele de altele. Mulți bătrâni nu vor putea ajunge cu gunoiul la ele. Și atunci suntem în situația în care le cerem unor oameni să plătească servicii de care nu beneficiază», a mai spus Vasile Zanfir.

“Cre’ că n-o să ne puneți acu’ să plătim și pentru gunoi, dom’ primar!”
Alți primari se declară entuziasmați de ideea acestui nou serviciu de care vor beneficia oamenii din comună, însă până la un punct: colectarea noilor taxe. «Noi am trimis o documentare în sensul acesta, încât să se pregătească o hotărâre de CJ pe baza căreia și noi să dăm o hotărâre de Consiliu Local, una și aceeași pe întreg județul. Atunci când cetățenii beneficiază de un serviciu, acest serviciu trebuie plătit. Este însă de datoria Asociației să meargă și să-și colecteze taxele și impozitele de la populație», a menționat Vasile Puiu, primarul comunei Vetrișoaia.
Neculai Ibănescu, primarul comunei Gherghești, este și mai tranșant: «De unde bani la țară? Noi suntem o comună defavorizată, sunt foarte mulți oameni la ajutorul social care muncesc cu ziua și nu au cu ce trăi. Deja au venit la mine și mi-au spus: «Cre’ că n-o să ne puneți acu’ să plătim și pentru gunoi, dom’ primar!» Acum, eu ce să le spun? Oamenii o să-și ducă gunoiul în fundul grădinii și o să-i dea foc, așa cum au făcut și până acum, iar tomberoanele o să stea goale pe drum».
Primăria Gherghești nu a reușit să colecteze anul trecut decât 20-30% din taxele pe terenuri și 70% din cele pe case. Primarul explică simplu: mulți nu au de unde plăti, alții sunt plecați la muncă în străinătate. Pentru primarul din Gherghești noua taxă nu are din start nicio șansă.
De cealaltă parte, “după lupte seculare” pentru implementarea unuia dintre cele mai importante și sinuoase proiecte ale județului, conducerea CJ Vaslui nici nu vrea să audă de problemele primarilor. Proiectul care are în centrul său construirea platformei ecologice de la Roșiești a fost unul pentru care instituția s-a luptat ani în șir.
Privat de finanțarea de la Ministerul Mediului, a constituit motivul pentru care CJ a dat în judecată Guvernul Boc. A fost trecut apoi, cu destule eforturi, pe finanțare europeană pentru a putea fi continuat.
«Acest proiect trebuie dus la bun sfârșit cu toate nemulțumirile sau plăcerile unora. La CJ s-a muncit foarte mult pe acest proiect, numai noi știm cum am reușit să aducem bani pentru continuarea sa, și dorim ca la finalizare județul nostru să arate altfel din punct de vedere al curățeniei. La final, trebuie ca toți să-și facă datoria», a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ Vaslui.
Alte județe au trecut de mult prin ceea ce trece județul nostru astăzi. Peste tot sunt însă aceleași probleme: încasarea banilor pentru salubritate nu se «bucură» de același succes la țară precum la oraș. Primăriile din Gorj, de exemplu, sunt datoare vândute la societatea de salubritate. Firma Polaris, care administrează singurul depozit ecologic de deșeuri din județ, avea de recuperat la sfârșitul lui 2013 nu mai puțin de 350.000 de lei (3,5 miliarde de lei vechi) de la primării.
În județul Brăila, mai multe firme se ocupă de colectarea deșeurilor de la populație și toate au aceeași problemă. Unele au început să se retragă din această activitate din cauza datoriilor acumulate de autoritățile locale.

Cristian Pătrașcu