Parlamentarii au cuvântul: Ce facem cu învățământul?
Tema supusă astăzi spre dezbatere parlamentarilor din județul Vaslui face referire la sistemul de învățământ. De la un an la altul, domeniul se confruntă cu mari probleme, iar rezultatele elevilor la examene sunt dezastruoase. Deputații și senatorii vasluieni consideră că școala românească a fost și este o victimă a politicii. Totodată, susțin că educația trebuie să fie prioritară pentru orice guvernare care se respectă.
«Soluția? Încă o revoluție! Socială și morală»
”Acolo unde bogăția materiala este garanția accesului la dreptate și putere, nu se apreciază cunoașterea și educația, doar se utilizează. Sunt bunuri ca oricare altul, se vând și se cumpără. Când nu există forță de muncă calificată, este importată de la alții; specialiștii lipsă sunt selectați – prin loterii deloc întâmplătoare – din țările mai sărace, fără scrupule sau regrete față de efectele nocive asupra dezvoltării viitoare a acestora. România este un asemenea furnizor.
Pentru vreo două generații de români, școala a fost mijlocul prin care puteai să ajungi domn, puteai scăpa de sapă. A fost o motivație serioasă pentru învățătură. Acum, educația bună e pentru export, căci nu mai garantează în țară mobilitatea socială verticală. Și apoi, în prea multe case nu exista nicio carte, cum să o iubească vreun copil?!
Soluția? Încă o revoluție! Socială și morală. Altfel, vom merge din rău în mai rău. Astăzi, educația bună nu mai asigură mobilitatea socială verticală, nici măcar nu o mai favorizează, ca altădată. Pentru vreo două generații de români, școala a fost mijlocul prin care puteai să ajungi domn; înțeleg prin asta o combinație de respect social și situație materială; puteai scăpa de sapă. A fost o motivație serioasă pentru învățătură. Spre acea perioadă se îndreaptă nostalgiile pozitive ale multora.
Acea perioadă s-a încheiat. Fluxul masiv de elevi din mediul rural, care au asigurat emulația necesară menținerii unor standarde ridicate in licee, nu mai există. Avem, din nou, aproape jumătate din populație în mediul rural iar 70% dintre copiii născuți acolo trăiesc în sărăcie. În orașele mici, este și mai trist, uneori.
Înainte de a accepta cu ușurință discursul interesat al celor care spun că școala trebuie să furnizeze ceea ce vrea piața, ar trebui să ne întrebăm ce vrem noi, ce vrea România. Piața poate vrea sclavi sau angajați de unică folosință; asta ne spune obiectivul flexibilizării pieței muncii (pe care unii l-au promovat și alții nu l-au respins)” – senatoarea PSD Gabriela Crețu.
„Școala este cea care are puterea de a salva minți și destine”
„Deși, după recentele rezultate la simulările examenelor de bacalaureat, respectiv teste naționale, unii ar fi tentați să înceapă cu criticile, vreau să vă spun că nu aceasta este, din punctul meu de vedere, soluția: să arătăm cu degetul! Ca profesionist format în sistemul de învățământ vasluian, rămân la părerea mea că avem toate datele necesare să facem performanță. Am avut profesori minunați, excepționali de-a dreptul și am fost norocos să învăț la Vaslui.
Văd că sunt copii care excelează la olimpiade și, de fiecare dată când aud de rezultatele lor, mă mândresc. La fel, sunt foarte multe școli, inclusiv din mediul rural, implicate în proiecte europene, interculturale, care ajută enorm la evoluția mentalității noastre. Din păcate, rezultatele, per total, ale școlii vasluiene nu sunt cele pe care ni le dorim. Luăm, de exemplu, rezultatele recente la simularea bac-ului, la română – doar 52,34% au luat peste 5, iar la matematică, doar 43,35%. Este, într-adevăr, o mare problemă, care ar trebui identificată de specialiștii în educație: poate lipsa de interes a unora dintre elevi, poate neglijența noastră, a părinților, poate lipsa de respect a sistemului pentru dascăli (dacă este să ne uităm doar la salariile pe care aceștia le primesc) sau poate toate acestea, la un loc – sunt cauze care duc la astfel de rezultate.
Chiar voi face o interpelare în acest sens și voi cere specialiștilor din Ministerul Educației o explicație realistă, o justificare decentă și temeinică a acestor rezultate, deoarece ei, ca decidenți și diriguitori ai sistemului, pot da argumentele necesare. Identificând apoi cauzele care ne-au adus în această situație, vom ști ce să îndreptăm, unde să punem accentul, ce să înlăturăm și ce să adăugăm sistemului de învățământ național.
Până atunci, să încercăm să îi sprijinim pe dascăli mai înainte de a-i critica, să încercăm să îi facem pe elevi să accepte că, fără școală, viața va fi o luptă fără nicio miză, fără niciun sens, iar pe părinți să îi determinăm să fie mai mult alături de copiii lor, insuflându-le convingerea că școala este, de cele mai multe ori, cea care are puterea de a salva minți și destine” – senatorul PNL Nelu Tătaru.
«Șansa revenirii este una singură: educația»
”Situația învățământului românesc, rezultatele obținute la examene arată că școala românească trăiește o dramă. Supraviețuirea unui popor nu se mai face cu arcul și săgeata; astăzi, ne folosim de cultură, de civilizație, de cultivarea valorilor naționale. Aceste lucruri se realizează numai printr-un învățământ pragmatic, cu oameni cu vocația de a construi. Asta presupune ca părinții să dea dovadă de spirit civic, implicându-se în viața școlii. Profesorii, în strânsă colaborare cu familia, trebuie să găsească rapid cele mai bune metode pentru a materializa scopul de bază al școlii: mântuirea și propășirea oamenilor. Sunt convins că profesorii, care au demonstrat pe parcursul anilor că au har, vor reuși, prin rezultatele elevilor lor, să redefinească identitatea, personalitatea și locul pe care îl merităm în lume.
Chiar dacă suntem în criză, singurul domeniu care nu trebuie să fie în criză este învățământul. El trebuie să dea soluțiile împotriva crizei! Adept al acestor principii, verificate și aplicate de-a lungul întregii mele experiențe la catedră și nu numai, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a determina și motiva cadrele didactice să realizeze obiectivele propuse și să îi conștientizeze pe elevi cu privire la rolul lor în perspectiva societății românești. Șansa revenirii este una singură: educația.
Educația este formula viitorului și presupune un învățământ elitist. Elitele trebuie apreciate pentru că elita adevărată este, prin definiție, «slujitoare». Actele de injustiție socială, motivarea profesorilor pentru calitatea învățământului, racordarea învățământului la piața muncii, fraudarea examenelor, toate acestea sunt motive de reflecție privind viitorul învățământului. Să nu ne mai jucăm de-a școala! Să nu mai începem în fiecare an o reformă a învățământului! Să nu mai bulversăm școala românească, o școală cu o tradiție lăudabilă, cu tot felul de inițiative nesustenabile, exemple perfecte de formă fără fond!” – deputatul PSD Victor Cristea.
”Un popor bine educat este greu de manipulat”
”Pentru mine și pentru actuala guvernare, învățământul trebuie să fie o prioritate. Deși investiția se face acum, roadele se culeg peste un ciclu școlar, ceea ce înseamnă 12 ani. Asta este soluția pentru ieșirea din criză. Un popor bine educat este greu de manipulat și găsește soluții uneori mai bune decât cei aflați vremelnic la putere. Ar trebui ca și noi să urmăm exemplul Japoniei, unde, după al doilea război mondial, domeniile principale în care s-au făcut cele mai mari investiții au fost educația și sănătatea pentru că un popor sănătos și educat duce la prosperitate.
Rezultatele slabe de la simularea recentă nu aparțin doar elevilor sau doar profesorilor. Vina este comună, dar, mai mult decât atât, cred că societatea poartă cea mai mare vină deoarece sistemul de valori nu este același precum cel pe care l-am cunoscut în anii din urmă. Deși învățăm tot mai mult, deși se învață tot mai mult, reușitele materiale nu sunt pe măsură. Eu am toată încrederea că pentru actualul guvern educația reprezintă o prioritate. Mai mult, guvernanții au încredere în sistemul de învățământ românesc și o dovadă în acest sens este numirea noului ministru al finanțelor, o tânără pregătită” – deputatul PSD Irinel Stativă.
„Când Guvernul României este condus de un plagiator, nu mai e nimic de spus”
„Învățământul are o situație care nu diferă foarte mult de celelalte domenii de activitate care compun situația socio-economică din județul Vaslui. Ce vreau să spun este că în învățământ avem câteva unități de elită, școli generale și licee – «Mihai Kogălniceanu» Vaslui, «Gheorghe Roșca Codreanu» Bârlad și «Cuza-Vodă» Huși – care «produc» zeci de olimpici la fazele naționale ale concursurilor școlare și, în rest, mediocritate. Pentru a-mi argumenta poziția, voi apela la statisticile din domeniu. Astfel, la simularea Evaluării Naționale 2014, în regiunea Nord-Est, conduce Suceava – 55,3% promovabilitate, Vasluiul a înregistrat 40,1%, sub media națională de 48,8%, iar cel mai slab județ este Botoșaniul – 38,27%. Județul nostru ocupă locul 28 pe țară, sub media națională. Prin urmare, nu avem cu să ne mândrim. Dimpotrivă, jumătate dintre elevii noștri care vor absolvi anul acesta liceul nu obțin medii de trecere.
E jale și ne mai lăudăm cu forța de muncă ieftină… Într-adevăr, vom avea forță de muncă ieftină, dar slab pregătită. Tinerii care sunt cât de cât pregătiți sau, măcar, au disponibilitate de a învăța și munci pleacă pe alte meleaguri din cauza sărăciei, a absenței locurilor de muncă. Alții se îngrămădesc să-și depună dosarele la facultăți pentru a mai sta vreo trei ani de zile pe cheltuiala părinților și a amâna confruntarea cu realitatea, cu găsirea unui loc de muncă. Oricum, prea puțini tineri cu studii universitare și postuniversitare se reîntorc în județul nostru pentru a munci.
În afară de aceste cifre statistice, de cifrele reci, care ne arată practic care sunt rezultatele învățământului vasluian, ne confruntăm cu problemele cadrelor didactice. Profesorii, învățătorii, personalul auxiliar din învățământ sunt prost plătiți, demotivați, aglomerați cu fel de fel de sarcini care nu sunt prevăzute în fișa postului și care nu sunt remunerate. De exemplu, cadrele didactice care asigură supravegherea elevilor la simulările și evaluările naționale, precum și cele care participă la corectat tezele nu sunt remunerate adecvat. Recent, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a organizat o grevă, de fapt, a boicotat simulările naționale. În acest sens, l-am interpelat pe ministrul educației și învățământului, Remus Pricopie, de la PSD, să vedem ce soluții găsim pentru a plăti munca oamenilor care educă.
În rest, despre investițiile din învățământul vasluian nici nu mai avem ce discuta. Totul e încremenit, nu se mai face nimic. Acestea sunt rezultatele politicilor publice în domeniul educației și învățământului în județul Vaslui. Ce așteptări putem avea de la un prim-ministru și președinte al PSD, plagiatorul Victor-Viorel Ponta? Când Guvernul României este condus de un plagiator, nu mai e nimic de spus” – senatorul PDL Dan Marian.
“Școala românească a fost victima politizării și a luptelor politice dâmbovițene”
”Rezultatele de la examene din ultimii ani arată realitatea din școala românească, indiferent dacă place sau nu place unora sau altora. În egală măsură, rezultatele bacalaureatului confirmă situația dramatică în care a ajuns școala românească. Nu este momentul de lupte politice ieftine, ci, în opinia mea, este momentul unei analize serioase, reale, care să identifice atât problemele, dar mai ales soluțiile care se impun. În 2005, când am inițiat dezbaterile despre necesitatea unui Pact Național pentru Educație, afirmam că un motiv important pentru adoptarea unui asemenea pact (urmat de strategie, măsuri și legislație corespunzătoare) este stoparea experimentelor pe elevi și studenți. Adevărul este că, de peste 20 de ani, școala românească este supusă experimentelor “gândite” de fiecare dintre cei care s-au perindat la conducerea Ministerului Educației și care au crezut că reinventează roata. Școala românească a fost victima politizării și a luptelor politice dâmbovițene, deși mereu a fost «favorita» promisiunilor electorale. Rezultatele slabe demonstrează că aceste experimente au continuat. Nu în ultimul rând, aceste rezultate sunt un vot de blam la adresa multor politicieni care, din păcate, mă îndoiesc că vor avea capacitatea să învețe adevaratele lecții” – deputata PSD Ana Birchall.
“Este esențială o modificare a programei școlare, prea stufoasă și prea încărcată acum”
”Pentru performanțe mai bune în domeniul educației sunt necesare, pe de o parte, o mai mare seriozitate din partea cadrelor didactice, care trebuie să găsească mijloacele să-i atragă pe elevi către studiu, iar pe de altă parte, se impune o stabilitate legislativă, având în vedere că, de-a lungul anilor, au apărut tot felul de modificări la legea educației, care nu au făcut decât să bulverseze copiii și dascălii, lucru care se vede în rezultatele slabe la examene. De la un an la altul s-au făcut tot felul de modificări, și acest lucru nu i-a ajutat deloc nici pe profesori, nici pe elevi.
Este esențială o modificare a programei școlare, prea stufoasă și prea încărcată acum. Programa este foarte greoaie, elevii din România ajung să învețe la clasele mici ceea ce în alte țări se studiază la un nivel superior, poate este și acesta un motiv pentru care copiii nu dau randament. Ani la rândul, școala românească a avut rezultate excepționale, iar în toată lumea au plecat oameni extrem de pregătiți în toate domeniile și fac acum cinste României. Se poate și la noi. În ultimii ani, este adevărat că rezultatele au fost mai slabe, dar lucrurile se pot îndrepta” – senatoarea PSD Doina Silistru.
”Trebuie pus accent pe școlile de specialitate”
”Învățământul are nevoie urgentă de schimbări majore. În primul rând, nu pot fi de acord cu faptul că, în urma simulărilor, notele nu se trec în catalog. Dacă nota nu este luată în considerare, atunci nici rezultatele nu pot fi luate. Elevii nu sunt responsabilizați să trateze cu seriozitate simularea unui examen, dacă știu că nu vor fi trecute notele în catalog. Altfel ar învăța, poate, elevul și altfel ar trata acea simulare. Eu zic că trebuie pus accent pe școlile de specialitate. Acestei laturi trebuie să i se acorde o mai mare atenție. Specialiștii de care e nevoie, de exemplu, în agricultură sunt cei pe care îi formează colegiile cu profil agricol, așa cum este și Colegiul Agricol «Dimitrie Cantemir» Huși. Cu o tradiție de peste 105 ani, de pe băncile colegiului au ieșit generații după generații de specialiști de renume. Colegiul Agricol din Huși este o școală care se adaptează mereu la noile cerințe ale domeniului, cu o solidă bază materială și cu profesori buni, care țin pasul cu tehnicile noi în agricultură, cu accent pe domeniul viticulturii. Dar, ca în orice instituție cu vechime, unele lucruri se mai strică. Aș dori să vă atrag atenția asupra unui fapt ce reprezintă un eveniment de importanță capitală, dar a devenit un neajuns pentru elevii și profesorii Colegiului Agricol «Dimitrie Cantemir» Huși. Ca orice unitate de învățământ aplicat, unde se lucrează efectiv în domeniul specific, unde se face și cercetare și producție, școala are nevoie de reabilitarea și modernizarea spațiilor de învățământ și de instruire practică” – deputatul PSD Toader Dima.
Cristian Pătrașcu
