Cu sau fara euro? De ce Danemarca, Suedia, Cehia nu vor sa auda de euro, iar alte tari folosesc moneda UE desi nu fac parte din Uniune

Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia (dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce  Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE.  In acest peisaj, Romania isi asuma timid adoptarea euro  in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data „nu e inafara unei anumite realitati”.

Declaratia de miercuri a Guvernatorului:
„Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri”, a spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.
„Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica lui.
Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate, capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.
Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi, cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza. Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. (…) Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva aflat la 100 de kilometri de bucuresti.” a mai spus el.
Am mai scris aici despre Uniunile Monetare. Unele au tinut mai mult, altele mai putin. Droulers ne spune ca media de varsta este pe la 20 de ani.

Cea facuta de Napoleon al treilea, intre Franta Elvetia  Belgia si Italia, a durat din 1865 pana dupa primul razboi mondial. Inflatia in principal a doborat-o.

In Italia circulau nouazeci de valute diferite, dar in 1847  Regatul Sardiniei (creat la Congresul de la Viena din 1815), Toscana si Statele Papale au intrat intr-o uniune tarifara. Lombardia si Venetia au fost pastrate de catre austrieci. Sicilia si Napoli au ales sa ramana in afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, orasele avand monede proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont, lira Parma, florin austriac de Lombardia si Escudo-ul de la Roma.

Au fost si doua uniuni monetare proiectate dar care nu s-au facut. Cea dintre Canada si SUA si a doua  in Noua Zeelanda si Australia. In ambele insa avem si un spatiu cultural comun. Europa, insa….

Sfarsitul uniunilor astora s-a datorat si unor cauza economice, dar avea la baza aceeasi deficienta: diferente de cultura si civilizatie dificil de conciliat.

Sa revenim:

Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia sunt tarile UE care au obtinut o derogare de la adoptarea euro. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa renunte la moneda nationala.
E drept, alti membri ai Uniunii si-au negociat prin tratate amanarea adoptarii euro in vreme ce altii au spus raspicat de la inceput ca nu vor renuntat la monedele lor( Marea Britanie). Exista insa si tari care nu sunt  in Uniunea Europeana dar care utilizeaza moneda euro (Andorra) sau altele -tot nemembri UE- care au anuntat ca vor trece la euro.
Derogarile daneze
Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.

• Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.

• Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.

• Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne si cetatenia UE.
• Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

Sa luam celelalte tari cu derogare, pe rand.

Republica Ceha are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro in conformitate cu Tratatul de la Atena.

• Nu exista o data planificata pentru asta. Coroana ceha nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE in 2004, Republica Ceha a adoptat o politica fiscala si monetara similara cu cea a Uniunii Europene.

• Desi tara este mai bine pozitionata decat punct de vedere economic ceilalti candidati pentru aderarea la zona euro, la intrarea sa nu este de asteptat inainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut.

• Spre sfarsitul anului 2010, o dezbatere aprinsa s-a instalat in Cehia cu priovire la negocierea unei optiuni similare celei obtinute de Danemarca.  Aceasta dezbatere a fost alimentata in parte de catre presedintele eurosceptic Vaclav Klaus. Premierul Petr Necas a afirmat mai tarziu ca nu era necesara negocierea, deoarece Republica Ceha nu poate fi obligata sa adere la ERM II. In consecinta, Republica Ceha va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

Ungaria

Cea mai aproapiata data la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban intr-un interviu acordat postului public de radio MR1, transmite MTI. „Chiar si cele mai optimiste prognoze spun ca Ungaria nu va fi in masura sa adere la euro inainte de 2018”, a spus Viktor Orban.
Ungaria va adera la zona euro doar atunci cand zona euro „va oferi din nou o perspectiva” si cand tara va fi pregatita pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinte de presa comuna cu Angela Merkel. „Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adaugand ca Ungaria va adopta euro doar cand se vor intruni conditiile pentru aceasta, deoarece a invatat din greselile altor tari care acum sufera consecintele aderarii prea rapide la zona euro.
Lituania
Va trece la euro din 2015, in ciuda disputelor interne pe aceasta tema. Guvernul Lituaniei a aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede infiintarea de comisii si de grupuri de lucru pentru trecerea tarii la noua moneda. Strategia de trecere la euro se aplica pe cateva niveluri in paralel. Lituania nu are probleme cu datoria de stat (36,5% din PIB), insa inflatia este subiectul cel mai dureros.
„Daca lituanienii vor inregistra o scadere a productiei sau o crestere a somajului, ei nu vor putea sa rezolve aceste probleme prin metode monetare, adica sa tipareasca bani”, precizeaza un economist litunian.
Polonia
Dupa ce au oscilat intre respingerea euro si apoi declarand ca vor sa faca parte din zona euro, oficialii polonezi spun acum ca criza ucraineana nu face decat sa sprijine intentia de aderare la euro. Guvernul din Varsovia, declarase anterior ca zona euro trebuie sa-si rezolve problemele inainte ca Polonia, a sasea economie din Uniunea Europeana, sa ia in considerare aderarea la euro. Avand in vedere ca unele state membre sunt prospere, iar altele in pragul falimentului, ministrul lor de finante a spus ca Polonia trebuie sa faca mult mai mult decat sa atinga tintele economice necesare intrarii in zona euro.
Tara indeplineste doar una din conditiile aderarii, respectiv o datorie guvernamentala de sub 60 la suta din produsul intern brut. Insa, pe masura ce rata inflatiei si deficitul bugetar inregistreaza o scadere accelerata, are toate sansele de a indeplini si aceste conditii pana in 2015.  Sprijinul populatiei pentru euro a scazut, iar, intr-un sondaj recent, doar 20 la suta din respondenti au declarat ca sunt de acord cu aderarea.
Suedia
Nu intentioneaza sa treaca in curand la euro, atata vreme cat la referendumul organizat populatia a fost vadit impotriva. Tara a mai facut parte dintr-o uniune monetara, prin  1873, cand impreuna cu Danemarca si Norvegia au format Uniunea Monetara Scandinava, avand ca moneda dolarul suedez
Studiu de caz: Slovenia

• Intra in UE in 2004
• In mai 2004 intra in ERM 2
• In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
• Depune cererea formala in martie 2006
• In ianuarie 2007 trece la euro
• Capitala: Ljubljana
• Suprafata: 20 273 kmￂ
• Populatia: 2 milioane

Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazeaza pe asa-numitul scenariu „Big-bang” , in cadrul caruia bancnotele si monedele euro sunt introduse in aceeasi zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 in cazul Sloveniei). Mai exista si scenariul „Madrid”, despre care vom vorbi cu alta ocazie.

• Perioada de dubla circulatie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Intrucat tara lor este vecina cu doua tari din zona euro (Italia si Austria), cei mai multi cetateni sloveni erau deja familiarizati cu moneda euro cu mult timp inainte ca aceasta sa devina moneda lor nationala.

• Banca Sloveniei a primit din rezervele Eurosistemului 94,5 milioane de bancnote cu valoarea nominala de 2,175 miliarde. Monetaria din Finlanda a furnizat un total de 296,3 milioane de monede euro cu valoarea nominala de 104 milioane de euro.
• Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati inconvoaie auto pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.

• Operatiunile de alimentare anticipata a institutiilor de credit cu monede euro au inceput la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au inceput cele privind bancnotele euro. In total, bancile din Slovenia au primit bancnote euro in valoare de 772 milioane de euro si 250 milioane de monede (reprezentand aproximativ 84 milioane de euro) inainte de sfarsitul anului 2006.
• Procesul de alimentare anticipata bancilor si companiilor a inceput in decembrie 2006.
• In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat

Perioada de dubla circulatie

• Autoritatile slovene au decis sa limiteze pe cat posibil perioada de dubla circulatie. Planul general initial, adoptat in ianuarie 2005, prevedea o perioada limitata la o singura saptamana, care a fost totusi prelungita la doua saptamani intr-o versiune ulterioara a planului.

• In timp ce unele banci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre ele au deschise anumite filiale (52 in total in toata tara) pe 1 si 2 ianuarie doar pentru operatii de schimb de numerar. Pe langa aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul ghiseu.
• Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfasurat intr-un ritm rapid, intrucat doua treimi din cele 1 500 de ATM-uri din tara au fost pregatite sa distribuie bancnote euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, in timp ce peste 93% au fost complet operationale pentru bancnote euro la sfarsitul aceleiasi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost finalizata la 3 ianuarie.
• Conversia retelei terminale de plata la punctele de desfacere (POS) a fost finalizata in primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numarul operatiilor POS din 3 ianuarie, cand s-au redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale pana in 6 ianuarie.

Retragerea rapida a vechii monede nationale

• Retragerile de numerar in tolar au inceput in noiembrie si decembrie 2006 (unele banci au oferit clientilor lor, incepand cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a numerarului euro in contul lor bancar, calculat la cursul de schimb si fara a percepe taxe). La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totala a bancnotelor tolar aflate in circulatie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabila in comparatie cu circulatia totala a acestora.

• Retragerile de numerar in vechea moneda nationala au continuat intr-un ritm: mai mult de jumatate din bancnotele tolar aflate in circulatie fusesera retrase la 4 ianuarie 2007 si peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfarsitul lunii ianuarie, doar 8,5% din bancnotele tolar se mai aflau in circulatie.

Conversia sistemelor de administratie financiara

• Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare detinute de persoane private si entitati legale au fost convertite cu succes in euro. In primele zile ale lunii ianuarie mult mai multe persoane decat de obicei si-au verificat balanta contului in euro la ATM-uri.
• O treime dintre intreprinderile slovene au inceput pregatirile in primul semestru al anului 2006 sau mai devreme, in timp ce doua treimi au inceput conversia  in luna iunie 2006.
• Peste 94% dintre intreprinderile slovene au confirmat faptul ca sistemele lor de contabilitate, facturare si salarizare erau pregatite pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie 2007. Nu s-au inregistrat probleme deosebite.

Evolutia preturilor. Monitorizarea preturilor pe perioada de tranzitie la moneda euro

• Dublul afisaj al preturilor a inceput in martie 2006 si a continuat pana la mijlocul anului 2007.
• Asociatia slovena a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preturile, beneficiind in acelasi timp de informatiile transmise de consumatori, intrucat a cerut publicului sa semnaleze cresterile semnificative de pret, de exemplu comparand chitantele si facturile vechi (in tolar) cu bonurile noi (in euro). Orice crestere semnificativa de pret confirmata, dupa verificare, este adusa la cunostinta publicului in mod regulat.
• Pe langa aceasta, asociatia slovena a consumatorilor a evidentiat cresterea semnificativa a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociatia consumatorilor sustine faptul ca bancile au inceput sa creasca costul unora dintre serviciile oferite de la inceputul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de numerar de la ATM-uri). In ceea ce priveste serviciile de plata pentru consumatori (gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au inregistrat cresteri de pret semnificative la anumite banci in perioada martie-decembrie 2006, in timp ce intreprinderile mici si-au exprimat nemultumirea fata de taxele ridicate pentru depozite de numerar.

Evolutia preturilor din decembrie 2006 pana in februarie 2007

• In ianuarie 2007, rata anuala IAPC in Slovenia a fost de 2,8%, in scadere fata de 3% in decembrie 2006. S-a inregistrat o scadere a ratei de la luna la luna (-0,5%), la fel ca in cazul anilor precedenti in luna ianuarie datorita impactului vanzarilor de sezon. Scaderea din luna ianuarie 2007 a fost usor mai mare decat cea observata in aceeasi luna a anului precedent, in special datorita schimbarilor preturilor la energie, dupa cum a raportat Biroul de statistica al Republicii Slovenia (SORS). In februarie 2007, rata anuala de inflatie IAPC a scazut la 2,3%.

• In ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiza privind impactul trecerii la moneda euro asupra preturilor in decembrie 2006. S-au inregistrat anumite cresteri neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele, precum si la alte grupuri de cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmarie, reparatii ale aparaturii de uz casnic, servicii de reparatii si servicii de transport). In decembrie 2006, impactul cresterilor neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele a fost estimat la 0,12 puncte procentuale, la care se adauga impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidentiat si alte cresteri de pret neobisnuite pentru aceleasi achizitii, precum si pentru servicii recreative si sportive.

• Eurostat considera ca impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra inflatiei preturilor de consum pe parcursul si dupa perioada de trecere la moneda euro ar putea atinge 0,3 puncte procentuale. Avand in vedere scaderea la 2,8% a ratei de inflatie anuale IAPC pentru toate produsele in ianuarie 2007, precum si continuarea acestei scaderi in februarie 2007, acest rezultat arata ca efectele tranzitiei, chiar daca sunt vizibile, nu par a fi atat de drastice incat sa determine inflatia preturilor de consum la valoarea masurata prin IAPC pentru toate produsele.
• Institutul de analiza si dezvoltare macroeconomica din Slovenia a efectuat, de asemenea, o analiza asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflatiei. Concluzia preliminara este ca efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.
• Sursa: hotnews.ro